România utilităților inegale/ Prăpastia prețurilor la apă în februarie 2026
Cele mai recente date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) confirmă o realitate economică amară: România este, în 2026, o țară a contrastelor flagrante în ceea ce privește costul vieții. La începutul lunii februarie, tarifele pentru apă și canalizare au ajuns să varieze de la simplu la dublu, metrul cub de apă fiind facturat cu sume cuprinse între 10 lei și peste 21 de lei.
Zonele de confort! Capitala și regiunea de Vest
Deși media națională a urcat la 15,81 lei/mc (fără TVA), locuitorii din București și din orașele din vestul țării beneficiază în continuare de tarife mult sub această valoare. În orașe precum Sibiu sau Orăștie, managementul eficient menține costurile sub pragul de 12 lei. Totuși, campionii prețurilor minime rămân operatorii din zona de sud, cu Apa Nova Ploiești (10,02 lei/mc), Apa Nova București (10,43 lei/mc) și Veolia Chiajna (10,48 lei/mc).
Povara din Est! Tarife de coșmar în Moldova
La celălalt pol al clasamentului, județele din estul țării, precum Vaslui sau Neamț, se confruntă cu prețuri care sfidează puterea de cumpărare locală. Aici, tarifele cumulate au depășit pragul psihologic de 21 lei/mc, ceea ce înseamnă că o familie din Moldova plătește dublu față de una din Capitală pentru același consum de apă. Această discrepanță este cu atât mai gravă cu cât veniturile medii în aceste regiuni sunt adesea printre cele mai scăzute din țară.
De ce plătim prețuri atât de diferite?
Specialiștii ANRSC explică faptul că această „harta a scumpirilor” este dictată de factori structurali și geografici, nu de decizii arbitrare:
- Investițiile și cofinanțarea: Localitățile care modernizează rețelele prin fonduri europene trebuie să majoreze tarifele pentru a-și acoperi cota de participare.
- Geografia și relieful: Pomparea apei în zone cu relief accidentat implică un consum de energie mult mai mare decât în zonele de câmpie.
- Infrastructura și pierderile: Rețelele vechi generează pierderi masive care se regăsesc în factura finală, în timp ce sistemele compacte sunt mult mai ieftine de întreținut.
- Densitatea populației: Un operator care deservește mii de oameni pe un singur kilometru de rețea (ca în București) va avea întotdeauna costuri administrative mai mici pe cap de locuitor decât unul care livrează apă în zone rurale dispersate.
În timp ce marile metropole beneficiază de avantajul densității și al rețelelor compacte, locuitorii din zonele rurale sau din județele cu infrastructură extinsă sunt forțați să subvenționeze, prin tarife uriașe, supraviețuirea sistemelor locale de alimentare.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
