Speranțe noi în tratarea Alzheimer! O proteină asociată cu diabetul, cheia pentru „curățarea” creierului de depunerile toxice
Într-un studiu revoluționar publicat recent în revista PNAS, cercetătorii de la Laboratorul Cold Spring Harbor din New York propun o strategie inedită pentru combaterea bolii Alzheimer: utilizarea unui mecanism vizat anterior în tratarea obezității și a diabetului de tip 2 pentru a stopa declinul memoriei.
Mecanismul: Repornirea „sistemului de curățenie” al creierului
Inima cercetării se concentrează pe inhibarea unei proteine numite PTP1B. Oamenii de știință au descoperit că această proteină blochează capacitatea naturală a celulelor imune din creier de a elimina „deșeurile” metabolice.
Prin inhibarea PTP1B, celulele imune își recapătă eficiența și reușesc să distrugă plăcile de beta-amiloid — acele acumulări proteice toxice care distrug neuronii și provoacă demența.
Interesant este că PTP1B este o țintă terapeutică cunoscută încă din 1988 pentru diabet și obezitate, factori de risc majori care „hrănesc” progresia bolii Alzheimer, creând astfel o punte vitală între sănătatea metabolică și cea neurologică.
Rezultatele experimentale! Memorie restaurată și plăci reduse
Testele au fost efectuate pe șoareci de laborator cu vârste echivalente stadiului matur al bolii. Administrarea inhibitorului experimental DPM-1003 (5 mg/kg, de două ori pe săptămână) a produs rezultate remarcabile după doar cinci săptămâni:
- Performanță cognitivă: Animalele tratate au prezentat o capacitate de învățare superioară și rezultate mai bune la testele de orientare în labirint și recunoaștere a obiectelor.
- Analiza cerebrală: La nivel fizic, s-a observat o reducere semnificativă a acumulărilor toxice de beta-amiloid în creierul subiecților.
Viitorul tratamentului – o abordare combinată
Echipa de cercetare colaborează acum cu firma farmaceutică DepYmed, Inc. pentru a transforma aceste molecule în medicamente viabile. Deși rezultatele sunt extrem de optimiste, cercetătorii avertizează că substanțele se află încă în faza de laborator și nu sunt disponibile pentru uz clinic.
Perspectiva este însă una promițătoare: în viitor, acești inhibitori ar putea fi utilizați alături de terapiile actuale pentru a încetini progresia bolii și a îmbunătăți calitatea vieții celor peste șapte milioane de pacienți afectați, un număr despre care statisticile avertizează că s-ar putea dubla până în anul 2050.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
