Celulele sistemului imunitar, considerate mult timp responsabile doar pentru reacții rapide și de scurtă durată în apărarea organismului, ar putea îndeplini funcții mult mai complexe și coordonate!
O analiză amplă a cercetărilor recente sugerează că aceste celule acționează ca un sistem adaptabil, capabil să răspundă diferit în funcție de context și experiențele anterioare, cu implicații importante pentru înțelegerea cancerului și inflamației.
Neutrofilele, cele mai numeroase celule ale sistemului imunitar, sunt descrise în această analiză ca un colectiv dinamic și adaptabil, cu roluri mult mai variate decât simpla eliminare rapidă a agenților patogeni.
Studiul, realizat de cercetători de la Universidad Carlos III de Madrid (UC3M), Centrul Național de Cercetare Cardiovasculară (CNIC) și Universitatea Yale, a fost publicat în revista Cell.
Autorii au analizat un volum vast de date din cercetări recente și propun o interpretare unitară care reunește informații din studiile despre cancer, inflamație și imunologie, domeniu ce urmărește modul în care componentele sistemului imunitar funcționează coordonat la nivelul întregului organism.
Conform acestei viziuni, neutrofilele nu acționează izolat, ci funcționează ca un sistem colectiv, capabil să își diversifice rolurile și să dezvolte forme de memorie imunologică — modificări persistente ale comportamentului lor în urma expunerilor anterioare la diferiți patogeni.
Tradițional, neutrofilele au fost considerate celule cu durată scurtă de viață, specializate exclusiv în distrugerea rapidă a agenților infecțioși.
Analiza actuală arată însă că ele se pot adapta la diferite țesuturi și contexte biologice și pot participa la procese precum inflamația fără infecție, repararea țesuturilor sau evoluția cancerului.
De asemenea, neutrofilele pot manifesta comportamente colective coordonate, similare celor din alte sisteme biologice complexe.
Iván Ballesteros, profesor la UC3M și cercetător la CNIC, explică că înțelegerea funcționării neutrofilelor necesită analizarea lor ca un întreg. El compară sistemul neutrofilelor cu un mușuroi de furnici, în care rolul fiecărui individ are sens doar în contextul organizării colective.
Cercetătorii sugerează că populația de neutrofile este structurată în două compartimente funcționale interconectate: granulopoietic, localizat în măduva osoasă și responsabil de producerea neutrofilelor, și celulele mature, care circulă în sânge și ajung în țesuturi.
Această organizare permite declanșarea rapidă a răspunsurilor locale, menținând totodată modificări funcționale persistente asociate expunerilor anterioare.
Modelul propus explică diversitatea funcțională a neutrofilelor, capacitatea lor de a se adapta la semnalele locale din organe diferite și implicarea lor în procese precum formarea de vase noi, reglarea răspunsului imun și menținerea echilibrului tisular.
Autorii subliniază că multe dintre aceste proprietăți devin vizibile doar când neutrofilele sunt analizate ca un sistem colectiv, nu ca celule individuale.
Această perspectivă ar putea ajuta la reinterpretarea rolului neutrofilelor în boli variate, de la cancer la afecțiuni inflamatorii sau autoimune, deschizând noi direcții terapeutice care vizează reglarea producției și programarea funcțională a acestor celule, depășind ideea conform căreia ele intervin doar în răspunsul imun imediat.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
