Pentru mulți români, contul bancar rămâne locul preferat pentru păstrarea economiilor, din convingerea că aceasta este cea mai sigură opțiune/ Totuși, siguranța nu înseamnă automat și protejarea valorii banilor!
Creșterea prețurilor afectează constant puterea de cumpărare, iar banii care stau nefolosiți pot ajunge să valoreze mai puțin de la un an la altul, chiar dacă soldul contului crește ușor.
Depozitele bancare pot oferi dobânzi, însă acestea nu reușesc întotdeauna să țină pasul cu inflația. În prezent, randamentele de aproximativ 7% sunt sub nivelul scumpirilor, care se situează în jurul valorii de 10%.
Practic, diferența dintre cele două procente se traduce într-o diminuare reală a valorii economiilor, estimată la circa 3%. Există însă și scenariul în care o eventuală scădere a inflației ar putea reduce această pierdere.
Un calcul simplu arată impactul concret: la o sumă de 10.000 de lei plasată într-un depozit cu cea mai bună ofertă de pe piață, câștigul net după un an ar duce soldul la aproximativ 10.630 de lei, sumă din care impozitul pe dobândă este deja reținut.
Pe lângă impozit, trebuie luat în calcul și pragul pentru contribuția la sănătate.
Dacă veniturile obținute într-un an din surse precum dobânzi, chirii, dividende, drepturi de autor sau tranzacții cu active digitale depășesc nivelul a șase salarii minime brute, se datorează și CASS, contribuție care ajunge în bugetul sistemului medical.
În ceea ce privește taxarea, clienții nu au obligații administrative suplimentare pentru dobânzile bancare. Impozitul este calculat, reținut și virat automat de bancă, în cotă de 10% pentru rezidenții din România, Uniunea Europeană sau din state cu care există acorduri de evitare a dublei impuneri, respectiv 16% pentru ceilalți contribuabili.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
