Pentru comunitățile tradiționale, în special cele din mediul rural, vremea de pe 25 decembrie nu era considerată un simplu capriciu al naturii, ci un semn cu valoare de prevestire!
Zăpada era asociată cu puritatea sufletească, liniștea și speranța unui an mai bun.
Ninsoarea din noaptea sau din ziua de Crăciun a avut dintotdeauna o semnificație aparte în credințele populare românești. Chiar dacă în prezent un Crăciun cu zăpadă este tot mai rar, aceste semnificații se păstrează, mai ales în satele românești, unde legătura dintre natură, credință și viața de zi cu zi rămâne puternică.
Reînnoire și curățare
Potrivit tradiției, dacă ninge de Crăciun, este un semn de reînnoire și de curățare. Se credea că zăpada „acoperă” grijile și neajunsurile anului care se încheie și aduce pace în gospodării.
Albul stratului de zăpadă simboliza puritatea și începuturile curate. O ninsoare liniștită, fără viscol, era interpretată ca semn al unui an echilibrat, cu armonie în familie și mai puține conflicte.
Zăpada, simbol al belșugului
Una dintre cele mai cunoscute credințe spune că dacă ninge de Crăciun, anul următor va fi bogat.
Țăranii considerau că stratul de zăpadă protejează pământul de ger și favorizează dezvoltarea culturilor primăvara. De aici și expresia veche: „zăpada de Crăciun umple hambarele”.
De asemenea, vremea de Crăciun era legată de cea de Paște: dacă ninge în ziua Nașterii Domnului, atunci la Învierea lui Hristos vremea va fi frumoasă. Un cer senin de Crăciun era considerat vestitor al unui an roditor și prosper.
Vântul, semn de instabilitate
Nu orice ninsoare era interpretată pozitiv. Dacă în ziua de Crăciun ningea cu viscol sau vântul sufla puternic, bătrânii credeau că anul ce urmează va fi neliniștit, cu schimbări bruște și tensiuni. Vântul era asociat cu instabilitatea și cu vești mai puțin bune.
Aceste credințe nu erau considerate predicții exacte, ci modalități prin care oamenii încercau să înțeleagă și să explice mersul vieții și al naturii.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
