Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat luni o lege care pune capăt unui acord – depăşit de facto – între Rusia şi Statele Unite cu privire la retratarea plutoniului, care viza să împiedice cele două ţări să fabrice şi mai mult armament nuclear, relatează AFP.
Vladimir Putin a pus punct unuia dintre ultimele simboluri ale cooperării nucleare dintre Rusia și Statele Unite. Liderul de la Kremlin a semnat luni legea care denunță oficial acordul privind retratarea plutoniului, încheiat cu Washingtonul în anul 2000. Documentul obliga ambele părți să recicleze 24 de tone de plutoniu din perioada Războiului Rece, suficiente pentru fabricarea a circa 17.000 de arme nucleare.
Sfârșitul unui acord simbol al dezarmării nucleare
Acordul ruso-american privind gestionarea plutoniului, semnat în 2000 și modificat ulterior în 2010, era considerat un pas important spre dezarmarea nucleară globală. Ambele țări s-au angajat să transforme plutoniul militar în combustibil utilizabil pentru centralele nucleare, reducând astfel riscul producerii de noi focoase.
După decenii de tensiuni, tratatul era văzut ca o dovadă de încredere reciprocă între cele două mari puteri nucleare. Totuși, relațiile dintre Moscova și Washington s-au deteriorat constant, iar acordul a devenit, potrivit Kremlinului, „irelevant în contextul actual de securitate internațională”.
De la suspendare la denunțare oficială
Rusia a suspendat participarea la acord încă din 2016, printr-un decret semnat de Putin, în plină criză diplomatică cu administrația Obama. Atunci, Moscova acuza Statele Unite că nu își respectă angajamentele și că încearcă să modifice condițiile de retratare a plutoniului în favoarea industriei americane.
Noua lege promulgată acum reprezintă o denunțare definitivă a tratatului. Textul a fost adoptat la începutul lunii octombrie de Duma de Stat și a fost justificat prin „schimbările geopolitice majore” și prin „comportamentul ostil al Washingtonului”. Kremlinul a subliniat că nu mai vede nicio bază pentru continuarea unui acord semnat într-o epocă „a încrederii pierdute”.
Relațiile dintre Rusia și Occident, în tensiune maximă
Decizia vine într-un moment în care relațiile dintre Rusia și Occident ating cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Liderii europeni și americani acuză Moscova că folosește constant amenințarea nucleară ca instrument de presiune politică, mai ales după declanșarea invaziei în Ucraina, în februarie 2022.
La doar câteva zile de la începutul războiului, Vladimir Putin a ordonat punerea forțelor nucleare ruse în stare de alertă maximă, amplificând temerile privind un posibil conflict nuclear. Ulterior, în 2024, Kremlinul a redus pragul legal pentru utilizarea armamentului atomic, invocând „necesitatea unei descurajări eficiente”.
Rusia testează noi rachete cu propulsie nucleară
Anunțul privind denunțarea acordului a venit la scurt timp după ce Putin a confirmat testarea cu succes a unei noi rachete de croazieră cu propulsie nucleară, Burevestnik. Aceasta ar avea, potrivit oficialilor ruși, o rază de acțiune practic nelimitată și capacitatea de a ocoli sistemele de apărare ale adversarilor.
Testul, prezentat ca un succes major al programului militar rus, a fost interpretat în Occident drept o nouă demonstrație de forță a Moscovei. Washingtonul și NATO au reacționat cu prudență, dar și cu îngrijorare, considerând că Rusia continuă să escaladeze tensiunile prin acțiuni provocatoare.
Negocierile de pace cu Ucraina, blocate
În plan diplomatic, perspectivele unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina rămân minime. Negocierile dintre Moscova și Kiev sunt complet blocate, în ciuda tentativelor de mediere ale președintelui american Donald Trump, care a promis că va „încheia rapid războiul” odată revenit la Casa Albă.
Trump anunțase recent intenția de a organiza un summit cu Vladimir Putin la Budapesta, dar planul a fost amânat pe termen nedeterminat. Liderul american a explicat că „nu are rost să discute degeaba”, semnalând lipsa de progrese în contactele diplomatice.
Semnalul politic al Kremlinului
Prin denunțarea acestui acord, Rusia transmite un nou semnal de ruptură față de Occident. Gestul are o puternică semnificație simbolică, arătând că perioada cooperării strategice dintre Moscova și Washington s-a încheiat definitiv.
Oficialii ruși afirmă că Federația Rusă își va gestiona independent rezervele de plutoniu și va decide singură destinația acestora, „în funcție de interesele naționale de securitate”.
Analiștii internaționali avertizează că decizia riscă să declanșeze o nouă cursă a înarmării nucleare, într-un moment în care tratatele de control al armelor dintre Rusia și SUA sunt aproape complet suspendate.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
