București, printre cele mai fierbinți capitale europene! Bucureștiul a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie în luna iulie de 22,5 grade Celsius, apropiată de valorile înregistrate în Atena sau Roma, potrivit raportului „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem”. Cercetarea arată că orașele României se încălzesc constant, temperatura medie anuală depășind 12 grade Celsius în perioada 2021-2024, cu peste două grade mai mult decât în secolul trecut. Fenomenul este amplificat de urbanizarea rapidă, densitatea clădirilor și lipsa spațiilor verzi.
Bucureștiul resimte din plin insula de căldură urbană
Specialiștii atrag atenția că intensitatea insulei de căldură urbană (ICU) este semnificativă în București, diferențele de temperatură între zonele construite și împrejurimi variind între 1-2 grade Celsius noaptea și 3-5 grade ziua, ajungând chiar la 7-8 grade în perioadele de caniculă. Suprafețele asfaltate și betonate rețin căldura, iar lipsa vegetației reduce umiditatea aerului și evapotranspirația. Emisiile de la trafic și activitatea economică urbană amplifică efectele. Cartierele dense cu puțină vegetație – adevărate „canioane termice” – sunt cele mai expuse, iar populația vulnerabilă, cum sunt persoanele în vârstă sau cu venituri mici, resimte cel mai greu consecințele valurilor de căldură.
În vara acestui an, mai multe orașe din sud și vestul țării, inclusiv București, Alexandria și Timișoara, au depășit pragul de 40 de grade Celsius. Specialiștii recomandă soluții bazate pe natură, precum coridoare verzi, acoperișuri vegetale, spații umbrite și suprafețe permeabile, care pot reduce temperatura urbană cu până la 5 grade Celsius și pot îmbunătăți calitatea vieții. Aplicarea acestor măsuri depinde însă de colaborarea între autoritățile locale și comunitățile civice.
România și provocările tranziției climatice
Raportul relevă că, deși România a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 75% față de 1990 – aproape dublu față de media europeană – această performanță se datorează, în mare parte, colapsului industrial al anilor ’90 și nu unor politici climatice eficiente. Economia națională rămâne una dintre cele mai poluante din Uniunea Europeană, generând aproape 500 de grame de CO2 pentru fiecare euro produs, de două ori mai mult decât media europeană. Provocarea actuală este tranziția către măsuri concrete în transport, clădiri și agricultură, sectoare care necesită schimbări structurale și costuri semnificative.
România dispune de resurse financiare importante pentru tranziția verde. Numai în 2023, autoritățile au obținut 476 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon pe piața ETS, iar până în 2032 se pot accesa peste 31 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare și Fondul Social pentru Climă. În plus, pădurile și terenurile agricole compensează aproximativ 49% din emisiile naționale, însă specialiștii subliniază că acest potențial trebuie consolidat prin politici de împădurire și gestionare durabilă.
Bucureștiul și orașele viitorului
Orașele României, inclusiv București se confruntă cu provocări majore generate de schimbările climatice, dar există soluții concrete pentru adaptare. Tranziția către tehnologii curate, creșterea eficienței energetice și investițiile în infrastructură verde sunt esențiale pentru protejarea sănătății populației și reducerea riscurilor asociate caniculelor. Raportul „Starea Climei – România 2025” subliniază că măsurile de adaptare urbană, împreună cu resursele financiare disponibile, pot transforma provocările climatice într-o oportunitate de dezvoltare durabilă.
Bucureștiul, așadar, nu este doar o capitală europeană dinamică, ci și una dintre cele mai calde, iar tendința de creștere a temperaturilor medii evidențiază necesitatea urgentă a politicilor climatice și a adaptării urbane pentru a proteja populația și a îmbunătăți calitatea vieții în orașele României.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
