Dobânda cheie rămâne la 6,5%! Ce înseamnă decizia BNR pentru ratele românilor și economia țării Dobânda de politică monetară rămâne neschimbată la 6,5%, potrivit anunțului făcut astăzi de Banca Națională a României. Decizia vine într-un moment în care inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare a românilor, iar economia dă semne de stagnare. Deși vestea pare bună pentru cei care au credite, menținerea dobânzii nu aduce, de fapt, prea multă relaxare financiară pentru populație, ci doar o amânare a problemelor economice care se adâncesc treptat.
Dobânda cheie, barometrul stabilității economice
Dobânda de 6,5% este nivelul la care BNR a decis să păstreze politica monetară încă din august anul trecut. Este un semnal de prudență, dar și de lipsă de spațiu de manevră. Economiștii atrag atenția că o reducere a acesteia ar fi periculoasă, în condițiile în care prețurile continuă să crească, iar deficitul bugetar se extinde. Pe de altă parte, o majorare a dobânzii ar fi greu de suportat pentru cei care au deja credite în lei, care s-ar vedea nevoiți să plătească rate și mai mari.
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a explicat că „economia stagnează, dar prețurile continuă să crească. În acest context, BNR nu are mult spațiu pentru relaxare. Dacă ar reduce dobânda, ar trimite un semnal greșit într-un moment în care prețurile și deficitul bugetar sunt deja scăpate de sub control.” Cu alte cuvinte, menținerea dobânzii este o decizie de echilibru între nevoia de stabilitate și riscul de accentuare a dezechilibrelor economice.
Dobânda afectează direct portofelul românilor
Deși dobânda cheie rămâne neschimbată, impactul asupra populației este vizibil. Datele Băncii Naționale arată că tot mai puțini români se îndatorează. Creditele de nevoi personale sunt în scădere, iar apetitul pentru consum se reduce semnificativ. Oamenii cheltuiesc mai mult, dar cumpără mai puțin, din cauza prețurilor tot mai mari. Veniturile unei familii din România au crescut, în medie, cu 16% într-un an, însă cheltuielile lunare au urcat cu peste 17%, depășind pragul de 8.000 de lei.
Adrian Codîrlașu, președinte al CFA România, explică situația dintr-un alt unghi: „Statul se împrumută la o rată de dobândă real negativă. Asta înseamnă represiune financiară – statul folosește inflația pentru a-și reduce datoria publică și pentru a se finanța mai ieftin. Cu o rată negativă a dobânzii, cine câștigă? Debitorul. Iar statul este cel mai mare debitor din economie.”
Practic, statul se salvează prin inflație, în timp ce populația plătește prețul real al scumpirilor. Chiar dacă ratele la credite nu cresc în acest moment, românii se confruntă cu o diminuare constantă a puterii de cumpărare și cu facturi din ce în ce mai greu de achitat.
Dobânda rămâne neschimbată, dar presiunea crește
Pentru Banca Națională, menținerea dobânzii la 6,5% este un pas calculat. O scădere ar putea duce la o creștere a cererii și, implicit, la accelerarea inflației. O creștere, însă, ar putea bloca creditarea și ar pune și mai multă presiune pe mediul economic. Așa că, cel puțin pentru moment, BNR preferă o strategie de „așteptare vigilentă”, urmărind evoluția piețelor internaționale și a economiei interne înainte de a lua noi decizii.
În concluzie, chiar dacă decizia BNR de a menține dobânda la 6,5% oferă o aparentă stabilitate, ea nu aduce neapărat ușurare pentru români. Inflația rămâne ridicată, costul vieții crește, iar economia are nevoie de reforme reale, nu doar de decizii prudente.
Pentru moment, cei care au credite pot răsufla ușurați, dar specialiștii avertizează că provocările economice abia încep. Dobânda cheie este doar un instrument – iar adevărata redresare va depinde de modul în care Guvernul și BNR vor reuși să gestioneze echilibrul fragil dintre inflație, creștere economică și stabilitate financiară.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
