Premierul Ilie Bolojan a afirmat că România nu îşi mai poate permite o administraţie supradimensionată, care în multe locuri ”stă cu mâna întinsă către Guvern an de an”, iar Guvernul nu mai are bani pentru a acoperi acest deficit de funcţionare. El a adăugat că nu susţine varianta de a ”mima” reforma, adică să fie deranjate cât mai puţin locurile în care personalul este supradimensionat.
Reforma administrației, o urgență națională
Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi seară, la B1 TV, că reforma administrației publice nu mai poate fi amânată, întrucât statul român se confruntă cu un aparat birocratic prea mare și ineficient, care consumă resurse importante din bugetul de stat fără a aduce rezultate proporționale.
- Premierul Ilie Bolojan a afirmat că România nu îşi mai poate permite o administraţie supradimensionată, care în multe locuri ”stă cu mâna întinsă către Guvern an de an”, iar Guvernul nu mai are bani pentru a acoperi acest deficit de funcţionare. El a adăugat că nu susţine varianta de a ”mima” reforma, adică să fie deranjate cât mai puţin locurile în care personalul este supradimensionat.
- Reforma administrației, o urgență națională
- Reforma, mai mult decât tăieri de posturi
- „Nu mai putem mima reforma”
- Reduceri efective acolo unde personalul este excedentar
- Administrația locală, cheie pentru dezvoltare
- „Guvernul trebuie să prioritizeze investițiile, nu salariile”
„Nu mai putem să ne permitem o administrație supradimensionată în multe locuri, care stă cu mâna întinsă către Guvern an de an, iar Guvernul nu mai are bani pentru a acoperi acest deficit de funcționare”, a spus Bolojan.
Premierul a explicat că, în ciuda solicitărilor repetate de autonomie locală, multe administrații locale continuă să depindă de ajutorul financiar de la centru, fără să dea dovadă de eficiență. „În același timp, aceste autorități cer libertăți care țin de autonomia locală – stabilirea salariilor și a numărului de angajați după bunul plac –, dar aceste lucruri pot fi făcute doar în anumite limite. Nu putem cere libertate totală și, în același timp, să cerem bani de la Guvern”, a subliniat el.
Reforma, mai mult decât tăieri de posturi
Ilie Bolojan a precizat că reforma administrației nu se reduce doar la concedieri sau reduceri de cheltuieli, ci presupune o restructurare profundă a competențelor și a modului de funcționare. „Reforma administrației este o necesitate. Nu înseamnă doar reduceri de personal sau de cheltuieli – asta este doar o componentă. Alte aspecte țin de descentralizarea competențelor și de creșterea rolului autorităților locale în dezvoltarea comunităților”, a explicat premierul.
El a dat exemple concrete de măsuri de descentralizare: „Stabilirea zonelor unde pot funcționa jocurile de noroc, impunerea unei taxe speciale pentru a limita numărul de astfel de localuri sau chiar interzicerea lor totală – toate acestea trebuie să fie decise la nivel local. Autoritățile trebuie să aibă mai multă putere de decizie, dar și mai multă responsabilitate.”
„Nu mai putem mima reforma”
Premierul a respins ferm ideea unei reforme superficiale, care doar „pudrează” problemele sistemului. „Avem două variante: fie mimăm reforma, deranjând cât mai puțin locurile unde există personal supradimensionat, fie o facem cu adevărat. Eu nu susțin mimarea. Am mai făcut asta în trecut – am desființat posturi vacante și efectul a fost aproape zero. Acum nu ne mai putem permite asemenea iluzii, pentru că realitatea economică ne obligă la decizii reale”, a declarat Bolojan.
El a adăugat că menținerea unei administrații ineficiente pe bani publici ar fi o nedreptate față de contribuabili. „Nu este normal să creștem impozitele la cetățeni, iar banii să nu se ducă în investiții, ci în cheltuieli de personal inutile. Asta înseamnă să tolerăm actuala stare de lucruri și să perpetuăm ineficiența”, a spus premierul.
Reduceri efective acolo unde personalul este excedentar
Ilie Bolojan a precizat că reforma administrației trebuie să se bazeze pe analize obiective și pe comparații între comunități. „Acolo unde, din calcule, rezultă clar că personalul este supradimensionat, reforma trebuie să însemne reduceri efective de personal. Nu putem avea comune de aceeași mărime în care una funcționează eficient cu puțini oameni, iar alta, cu același număr de locuitori, are dublu aparat administrativ și tot cere bani de la Guvern”, a afirmat el.
Premierul a avertizat că ajustările salariale sau limitarea sporurilor nu rezolvă problema pe termen lung, pentru că acestea pot fi oricând reintroduse. „Dacă doar lucrăm la nivelul de salarizare, anul viitor sau peste doi ani se pot mări din nou salariile. Reducerile reale trebuie să fie acolo unde există redundanță, nu doar pe hârtie”, a precizat Bolojan.
Administrația locală, cheie pentru dezvoltare
Bolojan a subliniat că administrațiile locale trebuie să devină motoare de dezvoltare economică, nu doar structuri care gestionează fonduri pentru salarii. „Autoritățile locale trebuie să fie un factor de dezvoltare pentru comunitățile lor, nu doar o zonă care colectează puține impozite și își asigură plata salariilor. E nevoie de o altă mentalitate și de mai multă responsabilitate în folosirea banului public”, a afirmat premierul.
„Guvernul trebuie să prioritizeze investițiile, nu salariile”
În final, Ilie Bolojan a explicat că reforma administrației este esențială pentru ca România să poată investi mai mult în infrastructură, educație și sănătate. „Nu putem construi drumuri, școli și spitale moderne dacă tot bugetul se duce pe salarii și pe cheltuieli de funcționare. Banii trebuie să se ducă în investiții, nu în întreținerea unui aparat birocratic care produce foarte puțin”, a spus el.
Premierul a adăugat că Guvernul va continua procesul de reformă administrativă în paralel cu măsurile de consolidare bugetară, astfel încât economia României să devină mai eficientă și sustenabilă.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
