Bolojan, despre prețul energiei: Nu e cel mai mare din Europa, dar pentru români este greu de suportat

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că România nu are cel mai ridicat preţ al energiei electrice din Europa, dar pentru puterea de cumpărare a românilor preţul este unul mare. ”Avem o subproducţie de energie. Ce înseamnă? În aceşti ani am închis capacităţi energetice, deci centrale, în principal pe cărbune, dar nu am pus în locul lor în ritmul în care s-au închis alte surse de energie. Deci nu am terminat centrale pe gaz”, a explicat el.

Prețul energiei, o problemă socială și economică

Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi seară, la B1 TV, că deși România nu are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare a românilor acesta rămâne ridicat și greu de suportat pentru populație și pentru mediul de afaceri.

„Nu este cel mai mare preț la energie din Europa, dar la puterea noastră de cumpărare, la realitățile din această parte a continentului, este evident că este un preț mare. Aceasta este realitatea și nu are rost să o ocolim”, a afirmat premierul.

Bolojan a subliniat că menținerea unui cost ridicat al energiei afectează competitivitatea companiilor românești, mai ales în domeniile cu un consum energetic intens, cum sunt industria metalurgică și petrochimia. „Dacă firmele românești concurează pe piețele europene cu companii care au energie mai ieftină, e clar că pierd la competitivitate. Avem un interes strategic ca țară să ținem costul energiei cât mai mic”, a explicat premierul.

Cauza principală: subproducția de energie

Premierul a identificat una dintre cauzele structurale ale prețului ridicat: lipsa de producție suficientă la nivel național. România a închis în ultimii ani mai multe capacități energetice, în special centrale pe cărbune, fără să finalizeze în același ritm noile unități de producție.

„Avem o subproducție de energie. În acești ani am închis centrale, în principal pe cărbune, dar nu am pus în locul lor alte surse. Nu am terminat centralele pe gaz”, a explicat Bolojan, subliniind că statul trebuie să accelereze proiectele energetice blocate de ani de zile.

Centrala de la Iernut, exemplu al întârzierilor din sistem

Un caz emblematic menționat de premier este centrala pe gaz de la Iernut, din județul Mureș, începută în 2016 și încă nefinalizată. „Gândiți-vă că avem o centrală de 400 de megawați la Iernut, pe care am început-o acum aproape zece ani și n-am fost în stare să o terminăm. Am reziliat contractul a doua oară cu firma constructoare, iar acum Romgaz va finaliza lucrările pe cont propriu. Lucrarea este peste 90% gata și trebuie pusă urgent în funcțiune”, a precizat premierul.

Bolojan a adăugat că România mai are câteva hidrocentrale care ar putea fi date în folosință în următorul an și care ar contribui semnificativ la reducerea deficitului de producție, însă acestea sunt întârziate de blocaje birocratice. „Trebuie să le terminăm, nu să ne împotmolim în hârtii și contestații administrative”, a spus el.

Ineficiența Sistemului Energetic Național

Premierul a recunoscut că, deși România a făcut pași importanți în direcția eficienței energetice la nivelul populației, nu a reușit să modernizeze Sistemul Energetic Național. „Am investit în eficiență energetică în casele românilor, prin granturi, vouchere, programe pentru panouri fotovoltaice, dar nu am făcut eficient sistemul energetic național. Este o gravitate foarte mare”, a declarat Bolojan.

Lipsa capacităților de stocare este una dintre problemele majore. „Tot ce am dezvoltat pe fotovoltaice nu este dublat de stocare. Avem supraproducție la prânz, când energia e aproape gratis, dar deficit seara, când trebuie să cumpărăm scump. Dacă am fi avut sisteme de stocare prin baterii sau prin hidrocentrale cu pompaj, am fi putut echilibra producția și costurile”, a explicat premierul.

Soluțiile propuse pentru stabilizarea prețului la energie

Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va accelera finalizarea proiectelor energetice majore și va pune accent pe investițiile care sporesc capacitatea de producție internă. „Trebuie să construim mai mult, să terminăm ce am început și să reducem birocrația. Numai așa putem asigura un preț corect al energiei pentru populație și pentru companii”, a spus premierul.

El a mai menționat că România trebuie să dezvolte proiecte de stocare și să îmbunătățească infrastructura energetică pentru a integra eficient sursele regenerabile. „Energia verde fără stocare este doar o jumătate de soluție. Dacă nu putem folosi surplusul de la prânz seara, pierdem bani și rămânem dependenți de importuri scumpe”, a declarat Bolojan.

Sprijin pentru categoriile vulnerabile

Premierul a amintit că Guvernul continuă programele de sprijin pentru familiile cu venituri mici, pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie. „Sprijinul oferit celor cu venituri mici vine să compenseze această realitate. Este o măsură de protecție socială, dar și o necesitate economică, pentru a evita o creștere suplimentară a costurilor de trai”, a precizat el.

România, între tranziția verde și securitatea energetică

Ilie Bolojan a conchis că România trebuie să echilibreze procesul de tranziție verde cu nevoia de securitate energetică și competitivitate economică. „Trebuie să reducem emisiile și să investim în energie curată, dar în același timp să ne asigurăm că avem suficientă producție internă. Un sistem energetic sigur și eficient este cheia unei economii stabile”, a afirmat premierul.

Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.