Un nou capitol de speranță se deschide pentru Casa Garofița din Sinaia, un simbol al culturii românești care risca să se piardă în uitare. Academia Română a anunțat că derulează un amplu proiect de reabilitare și restaurare a clădirii, pentru a reda strălucirea de altădată acestui loc încărcat de istorie. Imobilul, aflat pe strada Aluniș din cartierul Cumpătu, a fost donat Academiei în 1948 de văduva filosofului și juristului Mircea Djuvara, cu scopul de a deveni o casă de odihnă pentru membrii instituției.
Casa Garofița din Sinaia, un monument cultural cu o istorie zbuciumată
Puțini știu că Casa Garofița din Sinaia a fost martora unor vremuri tulburi. După moartea lui Mircea Djuvara, imobilul a intrat în patrimoniul Academiei Române, însă, la scurt timp, a fost rechiziționat de regimul comunist în anul 1954, trecând în administrarea statului. După Revoluția din 1989, clădirea a fost preluată de RA-APPS și ulterior a intrat în gestiunea Centrului European de Cultură Sinaia. În cele din urmă, printr-o hotărâre judecătorească, imobilul a revenit în proprietatea de drept a Academiei Române, dar, din păcate, într-o stare avansată de degradare.
Începând din 2018, Academia Română a inițiat primele demersuri pentru salvarea acestei case cu valoare istorică, însă procesul a fost unul anevoios, presărat cu etape birocratice și studii tehnice complexe. Astăzi, instituția anunță că a lansat procedura oficială de achiziție pentru execuția lucrărilor de consolidare și restaurare, un pas concret spre renașterea acestui monument cultural.
Lucrări majore la Casa Garofița din Sinaia – investiție de peste 2,5 milioane de lei
Proiectul de reabilitare pentru Casa Garofița din Sinaia este evaluat la 2.579.077,71 lei fără TVA, sumă care va acoperi o gamă extinsă de lucrări: consolidare structurală, restaurare interioară și exterioară, modernizarea instalațiilor electrice și sanitare, introducerea unui sistem de securitate complet, refacerea împrejmuirilor și amenajarea peisagistică a curții. Cea mai mare parte a fondurilor, peste 1,9 milioane de lei, va fi destinată reabilitării Casei de Oaspeți, care va deveni un spațiu reprezentativ pentru activitățile culturale și academice.
De asemenea, proiectul prevede instalarea unui sistem de iluminat ambiental și arhitectural, menit să pună în valoare frumusețea arhitecturii originale, precum și introducerea unor soluții moderne de securizare a clădirii, pentru a preveni vandalismul sau degradarea accidentală.
Reprezentanții Academiei Române afirmă că reabilitarea Casei Garofița din Sinaia nu este doar o lucrare de restaurare, ci și o misiune culturală. Scopul final este redeschiderea casei ca spațiu de recreere și inspirație pentru oamenii de cultură, cercetători și academicieni, așa cum a fost gândită inițial de familia Djuvara.
Un patrimoniu care merită salvat – Casa Garofița, între trecut și viitor
Clădirea, cu arhitectura sa de epocă și grădina înconjurată de brazi, păstrează farmecul autentic al Sinaiei interbelice. Restaurarea sa nu înseamnă doar salvarea unui monument, ci și păstrarea unei părți din identitatea culturală a României. Într-o perioadă în care multe case de patrimoniu sunt lăsate în paragină, acest proiect demonstrează că moștenirea intelectuală și arhitecturală poate fi respectată și readusă la viață.
Academia Română a precizat că lucrările vor fi realizate conform standardelor impuse pentru clădirile istorice și că vor respecta elementele originale de design, pentru a păstra autenticitatea casei. După finalizarea reabilitării, instituția intenționează să transforme Casa Garofița într-un centru de creație și dialog cultural, unde vor putea fi organizate conferințe, seminarii și tabere științifice.
Mircea Djuvara, unul dintre cei mai respectați intelectuali români ai secolului XX, a dorit ca această casă să rămână un loc dedicat spiritului, cunoașterii și reflecției. Astăzi, după zeci de ani de uitare, dorința sa pare să prindă din nou contur.
Reabilitarea Casei Garofița din Sinaia este mai mult decât o simplă lucrare de construcție – este o restituire simbolică a demnității unui spațiu cultural unic. Academia Română își propune să finalizeze lucrările în cel mai scurt timp, astfel încât această bijuterie arhitecturală să redevină un punct de referință al culturii românești din inima Carpaților.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
sursa Ziarul Prahova
