Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rafila afirmă că nu sunt multe persoane care să dorească să devină director al unei Direcţii de Sănătate Publică, arătând că salariul este de maxim 7.000 de lei. ”Şi atunci niciun medic, care are salariul dublu, nu se duce să fie director de direcţie sănătate publică. Şi noi avem la direcţia de sănătate publică tot felul de profesii. Avem avocaţi, adică jurişti, avem economişti, avem ingineri”, arată el.
Lipsă de interes pentru funcțiile de conducere în sănătate publică
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că funcțiile de director în Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) nu sunt atractive pentru medici din cauza salariilor mici și a responsabilității ridicate. Potrivit acestuia, un director de DSP câștigă cel mult 7.000 de lei, adică aproximativ jumătate din salariul unui medic aflat în subordinea sa.
„Cine vrea să fie șef la DSP? Credeţi că sunt mulţi amatori? Nu. De ce? Pentru că salariul unui director de direcţie de sănătate publică e maxim 7.000 de lei. Şi atunci niciun medic, care are salariul dublu, nu se duce să fie director”, a spus Rafila, luni seară, la Medika TV.
El a adăugat că, din această cauză, în fruntea multor DSP-uri au ajuns persoane fără pregătire medicală, provenite din alte domenii profesionale.
„Avem la direcţiile de sănătate publică tot felul de profesii: avocaţi, economişti, ingineri. Ăştia sunt directorii direcţiilor de sănătate publică”, a declarat Rafila.
De la profesioniști în medicină la funcționari publici
Fostul ministru a reamintit că, în urmă cu mai bine de două decenii, legislația impunea ca directorii DSP-urilor să fie obligatoriu medici, condiție care a fost ulterior eliminată.
„Eu când am intrat în sistemul de sănătate publică, în 2001, era obligatoriu ca directorul să fie medic. Nu era vorba doar de concurs, ci de statut. Directorul de DSP este funcţionar public şi are în subordine medici de laborator, epidemiologi, specialiști care câştigă de două ori mai mult decât el. În aceste condiţii, procesul de selecţie a directorilor a devenit o contraselecţie”, a explicat Rafila.
El a precizat că multe posturi de conducere sunt greu de ocupat, fiind situații în care ministerul a fost nevoit să numească directori interimari sau să prelungească mandatele prin delegație, din lipsă de candidați calificați.
Rafila susține reorganizarea DSP-urilor
Fostul ministru a comentat și ideea actualului titular de la Sănătate, Alexandru Rogobete, privind reorganizarea Direcțiilor de Sănătate Publică, spunând că reforma este necesară și ar trebui să aducă mai mult profesionalism în sistem.
„Am văzut că domnul ministru a lansat o idee, eu n-am apucat să discut cu el, de reorganizare a DSP-urilor. Noi avem două structuri: una de specialitate, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), care are centre regionale, și alta administrativă, formată din DSP-uri. Cei de la INSP sunt specialiști – epidemiologi, microbiologi, igieniști –, dar la DSP, directorii sunt funcționari publici”, a explicat Rafila.
Acesta a menționat că, în timpul mandatului său, au fost create două noi centre regionale de sănătate publică, la Craiova și Galați, pentru a acoperi mai bine teritoriul național și a consolida rețeaua de specialiști.
„Avem nevoie de structuri tehnice, conduse de profesioniști”
Rafila a subliniat că sistemul sanitar are nevoie de structuri tehnice solide, conduse de profesioniști din domeniul medical, nu de funcționari.
„Trebuie să existe structuri de natură tehnică, în care anumite servicii din cadrul actualelor DSP-uri să fie conectate cu centrele regionale de sănătate publică și să fie conduse exclusiv de specialiști. Numai așa putem garanta calitatea deciziilor și reacția rapidă în situații de criză sanitară”, a declarat el.
Fostul ministru a avertizat că, fără o reformă structurală, DSP-urile riscă să rămână instituții birocratice, lipsite de expertiză medicală reală, ceea ce afectează capacitatea de răspuns în situații de urgență epidemiologică.
„Sănătatea publică trebuie condusă de oameni care înțeleg domeniul, nu de funcționari care fac doar acte și semnează hârtii”, a adăugat Rafila.
Reorganizarea sistemului sanitar, o temă sensibilă
Reforma propusă de Ministerul Sănătății ar urma să reducă suprapunerile dintre INSP și DSP-uri și să crească rolul centrelor regionale în coordonarea politicilor de sănătate publică. Deocamdată, proiectul este în fază de analiză, urmând să fie prezentat public în perioada următoare.
Până atunci, problema salarizării și a atragerii medicilor în funcțiile de conducere rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sistemului.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
