Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, consideră că în acest moment condiţiile de detenţie oferite de România sunt la standarde europene şi că acest impediment invocat anterior de autorităţile elene în cazul fostului primar al Primăriei Capitalei, Sorin Oprescu – reţinut sâmbătă la Salonic – a dispărut.
Radu Marinescu: „Avem progrese semnificative, nu mai există motive de refuz”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că România a făcut progrese importante în ceea ce privește condițiile de detenție, acestea fiind acum conforme cu standardele europene. Oficialul a explicat că argumentul invocat în trecut de autoritățile elene pentru a refuza extrădarea lui Sorin Oprescu – condițiile din penitenciare – nu mai este valabil.
- Radu Marinescu: „Avem progrese semnificative, nu mai există motive de refuz”
- Procedura mandatului european de arestare
- Posibile scenarii în cazul refuzului extrădării
- Contextul dosarului și condamnarea lui Sorin Oprescu
- Standardele europene și progresele din penitenciarele românești
- Decizia, în mâinile judecătorilor din Grecia
„Apreciem că în acest moment condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene și că impedimentul invocat anterior de autoritățile elene a dispărut. Urmează ca instanțele din Grecia să se pronunțe cu celeritate”, a declarat Marinescu la Digi24.
Declarațiile ministrului vin după ce fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost reținut sâmbătă lângă aeroportul din Salonic, urmând ca o instanță elenă să decidă asupra cererii de extrădare formulate de statul român.
Procedura mandatului european de arestare
Radu Marinescu a explicat că procedura de extrădare în baza mandatului european de arestare presupune o analiză rapidă din partea instanțelor din Grecia. În funcție de poziția lui Sorin Oprescu, procesul se poate simplifica sau prelungi.
„Procedura mandatului european de arestare presupune examinarea cu celeritate. Fiind arestat, domnul Oprescu va fi prezentat unui magistrat, urmând să își formuleze poziția: fie este de acord cu trimiterea în România, fie se va desfășura o procedură judiciară completă”, a explicat ministrul.
El a adăugat că de la ultima solicitare de extrădare a României, respinsă de instanțele elene în 2022, au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care susțin poziția actuală a autorităților române.
„CJUE a precizat că mandatul de arestare și cererea de predare pot fi menținute dacă există elemente noi față de cererea anterioară. În cazul nostru, aceste elemente se referă tocmai la îmbunătățirea condițiilor de detenție”, a spus Radu Marinescu.
Posibile scenarii în cazul refuzului extrădării
Întrebat ce se va întâmpla dacă instanțele elene vor respinge din nou cererea de extrădare, ministrul Justiției a declarat că România va continua demersurile diplomatice și juridice pentru a demonstra progresele reale din sistemul penitenciar.
„Sper că nu se va întâmpla acest lucru. Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și vom pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante. În ceea ce privește condițiile de detenție, s-au făcut progrese semnificative, iar acest impediment nu mai există”, a precizat Marinescu.
Contextul dosarului și condamnarea lui Sorin Oprescu
Fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, în vârstă de 73 de ani, a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare pe 13 mai 2022, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită și spălare a banilor.
După pronunțarea sentinței, Oprescu a părăsit România și a fost dat în urmărire internațională. În 2022, Curtea de Apel din Atena a refuzat prima cerere de extrădare, invocând faptul că sistemul penitenciar românesc nu ar asigura condiții conforme cu drepturile omului.
Ulterior, România a investit în modernizarea spațiilor de detenție, iar Ministerul Justiției a transmis rapoarte detaliate privind îmbunătățirea infrastructurii, creșterea spațiului minim per deținut și aplicarea normelor europene privind tratamentul persoanelor private de libertate.
Standardele europene și progresele din penitenciarele românești
Radu Marinescu a subliniat că, în ultimii ani, România a adoptat un plan de măsuri pentru a răspunde criticilor Curții Europene a Drepturilor Omului privind condițiile din penitenciare. Printre îmbunătățirile menționate se află reducerea supraaglomerării, modernizarea spațiilor sanitare și crearea unor programe educaționale și de reintegrare.
„În prezent, condițiile de detenție din România se aliniază cerințelor impuse de standardele europene. Nu mai vorbim despre situația de acum cinci sau zece ani. Avem centre modernizate, măsuri de igienă corespunzătoare și o monitorizare constantă a respectării drepturilor deținuților”, a spus ministrul.
Oficialul a amintit că aceste reforme au fost esențiale nu doar pentru cazurile de extrădare, ci și pentru credibilitatea sistemului judiciar românesc în plan european.
Decizia, în mâinile judecătorilor din Grecia
Instanța elenă urmează să decidă, în următoarele zile, dacă aprobă cererea României privind extrădarea lui Sorin Oprescu. Dacă verdictul va fi favorabil, fostul primar ar putea fi transferat în scurt timp într-un penitenciar din România pentru a-și executa pedeapsa.
În caz contrar, Ministerul Justiției ar putea relua demersurile la nivel european, invocând progresele dovedite în sistemul de detenție și jurisprudența recentă a CJUE.
„Sperăm într-o soluție pozitivă, bazată pe principiul cooperării loiale între statele membre ale Uniunii Europene. România a demonstrat că și-a îndeplinit obligațiile”, a conchis Radu Marinescu.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
