România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății.

Cum arată, în detaliu, un război hibrid

Război hibrid nu mai e doar o formulă folosită în rapoarte: documentul prezentat liderilor europeni de președintele Nicușor Dan descrie, punctual, instrumentele, rețelele și calendarul unei campanii multi-anuale hibride care a vizat direct România. Ținta: procesul democratic din 2024, în paralel cu încrederea publică în instituții și coeziunea socială.

Atacuri cibernetice: de la DDoS și ransomware la compromiterea infrastructurii electorale

Raportul inventariază trei ani de agresiuni digitale:

• DDoS la scară națională (mai 2022): site-urile aeroporturilor din România au fost supraîncărcate, atacurile fiind revendicate pe canale de Telegram din infosfera rusă de către Killnet.
• Val de ransomware în 2024: grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira, RansomHub au vizat 13 instituții publice, 12 companii de transport, 17 instituții bancare ș.a. DNSC a contabilizat peste 27 de milioane de evenimente cibernetice asupra României.
• Infrastructura electorală, sub presiune: la prezidențialele din 2024 s-au lansat peste 85.000 de atacuri din sisteme aflate în 33+ țări; credențiale ale AEP și BEC au fost compromise și publicate pe canale de Telegram de sorginte rusă.
• CCTV ca vector operațional (mai 2025): unități ale APT28/GRU au încercat preluarea a ~10.000 de camere de supraveghere în 5 țări, inclusiv România, pentru monitorizarea transporturilor cu ajutoare către Ucraina.

Acțiuni secrete destabilizatoare: filiere externe pentru sabotaj

Pe lângă cyber, raportul notează operațiuni clandestine pregătite pe teritoriul României de cetățeni străini coordonați din Federația Rusă:

• Cazul Luis Alfonso Murillo Dios (iulie 2024): obiective vizate – un depozit de deșeuri reciclabile, două sonde petroliere și o stație de măsurare a gazelor; trimis în judecată în noiembrie 2024 și condamnat la 6 ani.
• „Modelul” extins în regiune: un alt cetățean columbian a incendiat depozite în Polonia, apoi vehicule de transport public în Cehia, după instruire prin Telegram – indicând coordonare transnațională.

Subversiune politică: accelerarea curentului extremist și pivotul către un candidat suveranist

Documentul detaliază instrumentalizarea comunităților extremiste în toamna lui 2024:

• Explozie de conținut ostil: mesaje de ură/violență care au asociat campania candidatului independent Călin Georgescu cu hashtag-uri virale; #revoluție a atins ~1,8 milioane de vizualizări și ~176 video/zi (06–08.12.2024), inclusiv în diaspora (UK, Germania, Italia, Spania).
• Alimentare pe canale pro-ruse: conținut generat inclusiv cu inteligență artificială, în linie cu tiparele folosite și în R. Moldova și Georgia.

Legături personale și operaționale

Raportul indică „legături certe” cu Federația Rusă pentru colaboratori ai lui Călin Georgescu:

• Horațiu Potra – fost legionar în Legiunea Străină, administrator de companie de mercenari în Congo, cu contacte directe la Ambasada Rusiei și deplasări conspirate la Moscova.
• 7–8 decembrie 2024, plan de deturnare violentă a protestelor: întâlnire Georgescu–Potra într-un centru de echitație; potrivit procurorilor, s-a conceput infiltrarea mulțimii și folosirea materialelor pirotehnice de uz militar pentru a genera haos și a schimba ordinea constituțională.
• 16 septembrie 2025: Georgescu, Potra și încă 20 de inculpați – trimiși în judecată pentru tentativă la fapte contra ordinii constituționale.

Dezinformare și propagandă: de la narative-țintă la „doppelgänger”

Război hibrid în plan informațional a însemnat cercetare de audiență, microtargetare și mascare în surse credibile.

1) Localizare și adaptare de narative

Înainte de alegeri, au fost cartate patru „porți de intrare” în publicul românesc:

• Identitar-nostalgic (familie, egalitate, nostalgie comunistă)
• Conspiraționist
• Religie/spiritualitate
• Medicină alternativă

Rețele de site-uri (promovate prin native ads) și pagini social media au servit conținut emoțional, apoi au pivotat spre politică. Documentul indică patru companii cu legături în Federația Rusă – Adskeeper, MGID, AdNow, Geozo – care ar fi furnizat infrastructura de promovare plătită. În cazul MGID, raportul amintește sondaje pe preferințe de conținut pentru România încă din 2019.

În paralel, au circulat „știri” fabricate: taxe inventate pentru Ucraina, mobilizări secrete, restricții de deplasare, „morți” celebri; distribuția s-a făcut pe Facebook prin conturi de utilizatori străini/anonimi și site-uri obscure (ex.: scholarsden.info, frost24.com), cu șabloane repetate și în Cehia, Slovacia, Slovenia.

2) Metoda „Doppelgänger”: clonarea încrederii

Tactică FIMI clasică: site-uri clonă ale unor instituții/branduri media românești (ex.: Ministerul Sănătății, Digi24, Adevărul, Libertatea) care publicau conținut manipulator în designul originalului. Traficul era pompat de peste 2.000 de pagini Facebook cu nume „nepolitice” (de la „Amintiri Frumoase”, „Frumusețile României”, „Mormântul părintelui Arsenie Boca”, la „Miruna.gătește” sau „Osanu Ro”), folosite întâi pentru rețete, spiritualitate, folclor – apoi „activate” pentru redirectări politice spre clone.

Exemple punctuale din raport:

• cezicelumea.ro – funelizare prin native ads (unul dintre furnizorii cu legături în RU) către site-uri malițioase și apoi către clone de media/instituții.
• romaniaculturala.eu → ro-newsn.com – gateway către „ecosisteme” similare, replicate și în PL/CZ (eu-newsnew.com, pl-nnews.com etc.).
• Poliția Română pe TikTok: 160+ conturi false cu însemne MAI eliminate – pentru a mima credibilitatea oficială.

3) Amplificare pe momente-cheie: Telegram, Pravda, TikTok

• Telegram – canalul @propagatorcg (15.06.2024) a coordonat viralele pro-Călin Georgescu: 1.850+ materiale foto-video, kituri de editare, instrucțiuni anti-moderare, bannere CG11, sondaje fabricate și „ferestre” de viralizare. Conținutul a fost personalizat pe „nișe emoționale” (identitar, conspiraționist, religios).
• Rețeaua „Pravda” – o familie de site-uri găzduite în Rusia, lansate „în valuri” în 19 țări UE (plus Norvegia, Moldova, Japonia, RCA). În România, pravda-ro.com a împins narative pro-Kremlin (culpabilizarea Occidentului, justificarea războiului). Înaintea prezidențialelor, între 25.11–06.12.2024, s-au publicat ~230 articole despre alegeri și candidatul suveranist. Exemple: pliant „România Mare” cu QR către calingheorgescupresedinte.ro; video cu tehnică militară prezentat panicard drept „mobilizare NATO”, deși era repetiția paradei de la Alba Iulia.
• TikTok – cea mai agresivă platformă în noiembrie 2024: două rețele coordonate, ~27.000 de conturi, create 2022–2023, activate în ajunul alegerilor pentru a pompa ~2,1 milioane de comentarii și a manipula algoritmul cu hashtag-uri afiliate candidaturii. Domenii e-mail rumbler.ru apar în spatele înregistrărilor.

Obiectivele urmărite de operatorii războiului hibrid

• Teamă și confuzie persistente în rândul publicului;
• Erodarea încrederii în autorități și media;
• Polarizare și fragmentare socială;
• Deturnarea procesului electoral prin suprapunerea valurilor de dezinformare cu momente sensibile (decizii CCR, zile de vot, proteste).

De ce contează: lecțiile raportului pentru România și UE

Război hibrid înseamnă combinația dintre atacuri cibernetice, sabotaj, subversiune politică și dezinformare industrializată. Raportul arată că România a fost vizată cu infrastructuri lansate încă din 2022, calibrate fin pe „puncte moi” emoționale și instituționale. Contramăsurile – de la securizarea credențialelor și curățarea platformelor la demontarea publică a rețelelor doppelgänger și penalizarea operatorilor – sunt la fel de importante ca transparența și alfabetizarea media.

Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.