Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că, potrivit studiilor, nevoia neacoperită pentru o metodă modernă de contracepţie la femeile de vârstă fertilă rămâne ridicată, situându-se la 26,5%. De altfel, sarcinile la adolescente reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, în contextul în care rata natalităţii la fete de 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Contracepția modernă, insuficient accesibilă în România
Datele prezentate de INSP arată că, deși 70% dintre cuplurile căsătorite sau aflate în uniune consensuală utilizează o formă de contracepție, nevoia neacoperită pentru metode moderne rămâne extrem de ridicată – 26,5% dintre femeile de vârstă fertilă nu au acces la astfel de opțiuni.
Această situație reflectă atât lipsa de educație sexuală, cât și dificultățile de acces la servicii medicale și produse contraceptive, mai ales în mediul rural.
Ziua Mondială a Contracepției și obiectivele sale
Raportul este publicat în contextul Zilei Mondiale a Contracepției, marcată anual pe 26 septembrie. Evenimentul are ca scop creșterea gradului de conștientizare și oferirea de informații corecte pentru ca fiecare persoană să poată alege metoda potrivită, în funcție de sănătate, stil de viață și planurile de viitor.
Contracepția modernă este esențială pentru reducerea sarcinilor nedorite, a avorturilor și a ratelor de mortalitate maternă și infantilă.
Adolescentele – categoria cea mai vulnerabilă
Studiile INSP arată că România se confruntă cu o rată alarmantă a natalității la adolescente. În 2024, aproape 1 din 10 copii s-a născut dintr-o mamă minoră. În total, au fost înregistrate 13.816 nașteri la mame sub 19 ani, dintre care 594 la fete sub 15 ani.
Comparativ cu media europeană, rata natalității la fetele de 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare, iar la grupa 15-19 ani de 3,4 ori mai mare.
Aceste cifre plasează România pe primele locuri în Uniunea Europeană la fenomenul sarcinilor timpurii.
Riscurile medicale și sociale ale sarcinilor timpurii
INSP atrage atenția că sarcinile la adolescente implică riscuri majore: greutate mică la naștere, nașteri premature, mortalitate maternă și infantilă mai ridicată. La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății arată că sarcina și nașterea sunt principalele cauze de deces pentru fetele între 10 și 19 ani.
Pe lângă impactul medical, există consecințe sociale grave: abandon școlar, limitarea accesului la educație și locuri de muncă, precum și dificultăți economice și emoționale pe termen lung.
Tinerii și utilizarea metodelor contraceptive
INSP: Raportul HBSC 2021/2022 relevă că România se situează printre țările europene cu cea mai mare utilizare a prezervativului la vârsta de 15 ani – 75% dintre băieți și 67% dintre fete declară că folosesc această metodă, peste media europeană.
Totuși, o proporție semnificativă de adolescenți – aproximativ un sfert dintre băieți și o treime dintre fete – rămân expuși riscului, nefolosind protecție eficientă.
INSP subliniază necesitatea unui sprijin constant pentru tineri, prin educație sexuală, implicarea familiilor, a școlilor și a cadrelor medicale, pentru a-i ajuta să ia decizii informate privind sănătatea reproductivă.
Creșterea globală a utilizării contracepției
La nivel mondial, numărul femeilor cu nevoi de planificare familială a crescut de la 700 de milioane în 1990 la 1,1 miliarde în 2021. În același interval, utilizarea metodelor moderne de contracepție a crescut cu 58%, ajungând la 871 de milioane de femei în 2024.
Chiar și așa, peste 250 de milioane de femei rămân fără acces la contracepție modernă, potrivit datelor ONU.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
