Banca Centrală Europeană (BCE) previzionează un avans economic de 1,2% în anul 2025, nivel revizuit în sens ascendent faţă de cel de 0,9% anticipat în luna iunie, arată buletinul economic al BCE. Proiecţia privind creşterea economică în 2026 este, în prezent, uşor mai redusă, plasându-se la 1%, iar cea pentru 2027 este nemodificată la 1,3%. Inflaţia totală este proiectată să înregistreze fluctuaţii minore, plasându-se în jurul valorii de 2,1% până la finele anului 2025, apoi să se reducă la o medie de 1,7% în 2026 şi să se redreseze la 1,9% în 2027.

Banca Centrală Europeană își nuanțează scenariul de creștere

Banca Centrală Europeană pornește de la premisa unei redresări temperate, susținută de cererea internă și de condiții de finanțare ceva mai puțin restrictive. În raportul publicat după ședința Consiliului guvernatorilor din 11 septembrie, instituția subliniază că economia zonei euro a intrat în a doua parte a anului cu un ritm inegal, dar cu semne de reziliență. Revizuirea în sus a estimării pentru 2025 indică faptul că Banca Centrală Europeană vede un punct de inflexiune, în timp ce temperarea estimării pentru 2026 reflectă impactul unui context extern mai slab și efectele unei monede mai puternice asupra exporturilor.

Inflație aproape de țintă, cu oscilații limitate

Banca Centrală Europeană notează că inflația globală rămâne ancorată în jurul țintei de 2% pe termen mediu. După ușoare fluctuații, traiectoria proiectată arată o reducere a presiunilor în 2026 și o revenire modestă în 2027. Inflația de bază — exclusiv energie și alimente — este așteptată să se răcească gradual, pe fondul moderării salariilor și al ameliorării productivității. Componenta serviciilor continuă să se detensioneze încet, iar prețurile bunurilor rămân relativ stabile, cu un plus de sprijin din partea aprecierii euro, care se transmite în lanțul de formare a prețurilor.

Dinamica salariilor și productivitatea, pârghii pentru dezinflație

Semnalele privind creșterea salariilor indică o decelerare față de maximele din 2024, iar Banca Centrală Europeană mizează pe câștiguri de productivitate mai solide pentru a modera costurile unitare cu forța de muncă. Acest mix ar trebui să limiteze presiunile interne asupra prețurilor, chiar dacă profiturile companiilor își revin de la niveluri scăzute.

Politica monetară rămâne dependentă de date

În septembrie, Consiliul guvernatorilor a lăsat neschimbate cele trei rate reprezentative ale dobânzii. Banca Centrală Europeană își reafirmă abordarea „de la o ședință la alta”, cu decizii calibrate la perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmiterii politicii monetare. Fără a-și asuma o traiectorie predefinită a dobânzilor, instituția menține deschise toate opțiunile din cadrul mandatului pentru a asigura stabilitatea prețurilor și funcționarea fără sincope a mecanismelor de transmisie.

Împrumuturi mai accesibile, dar cu prudență

Chiar dacă ratele pieței pe termen scurt au urcat ușor în vară, efectele reducerilor anterioare ale dobânzilor s-au văzut în costurile de finanțare pentru companii și gospodării. În paralel, emisiunile de obligațiuni corporative au accelerat, semn că apetitul de finanțare se normalizează treptat. Pentru creditele ipotecare, ritmul de creștere s-a intensificat moderat, semnalând o stabilizare a cererii, fără semne de supraîncălzire.

Activitatea economică: reziliență internă, vânturi externe schimbătoare

Banca Centrală Europeană descrie un prim semestru marcat de volatilitatea comerțului global, cu efecte statistice pronunțate în anumite economii — în special Irlanda — care au distorsionat imaginea de ansamblu. Dincolo de aceste particularități, creșterea în restul zonei euro s-a menținut relativ stabilă, susținută de consum și investiții. În a doua jumătate a anului, corecția acestor factori excepționali ar putea genera în continuare oscilații, însă tendința de fond rămâne de consolidare graduală.

Cheltuieli pentru apărare și infrastructură, rol tot mai mare

Pe măsură ce guvernele — cu accent pe Germania — alocă resurse suplimentare pentru infrastructură și apărare, Banca Centrală Europeană vede un sprijin suplimentar pentru cererea internă. Dacă această componentă bugetară va fi dublată de reforme structurale orientate spre productivitate și competitivitate, impulsul asupra investițiilor private ar putea fi mai vizibil.

Comerț, curs valutar și cererea externă

Un acord comercial recent între SUA și UE a redus o parte din incertitudinile de politică comercială, însă tarifele mai ridicate pentru exporturile zonei euro spre Statele Unite rămân o frână. În plus, aprecierea euro erodează parțial competitivitatea prețurilor la export, motiv pentru care Banca Centrală Europeană ajustează ușor în jos proiecția pentru creșterea din 2026. Pe termen mai lung, o revigorare a cererii externe în 2027 ar putea compensa aceste efecte.

Impactul aprecierii euro asupra inflației

Aprecierea monedei unice are o dublă față: moderează inflația bunurilor prin ieftinirea importurilor, dar apasă pe marjele exportatorilor. În scenariul Băncii Centrale Europene, efectele antiinflaționiste devin mai vizibile în 2027, când se adaugă și schimbări de reglementare în domeniul emisiilor care pot influența prețurile energiei.

Piața muncii: șomaj redus, consum în revenire

Chiar dacă cererea de forță de muncă s-a temperat, rata șomajului rămâne scăzută pentru standardele zonei euro. Banca Centrală Europeană anticipează că această stabilitate, dublată de salarii reale în urcare, va susține cheltuielile de consum. O rată de economisire mai modestă, așa cum sugerează proiecțiile, ar putea întări acest trend și în 2026.

Industria și servicii: extindere cu pași mici

Indicatorii de sentiment arată că atât industria prelucrătoare, cât și serviciile continuă o creștere modestă. Lipsa blocajelor majore în lanțurile de aprovizionare și normalizarea costurilor la energie oferă un context mai previzibil pentru companii, în timp ce finanțarea devine treptat mai accesibilă.

Riscuri și oportunități în echilibru fragil

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice este mai echilibrată decât la începutul anului, dar rămâne vulnerabilă la șocuri geopolitice și comerciale. O escaladare a tensiunilor sau un nou episod de aversiune la risc pe piețe ar putea înăspri condițiile financiare. În sens opus, accelerarea investițiilor publice și a reformelor pro-productivitate, precum și o detensionare a disputelor comerciale, ar crea spațiu pentru o expansiune mai susținută.

Banca Centrală Europeană și agenda reformelor

Instituția reiterează necesitatea de a consolida uniunea piețelor de capital și uniunea bancară, de a susține investițiile strategice și de a avansa cadrul pentru o posibilă monedă euro digitală. Aceste direcții ar îmbunătăți transmisia politicii monetare, ar lărgi accesul la finanțare și ar ridica potențialul de creștere pe termen mediu.

Ce înseamnă pentru gospodării și firme

Pentru populație, o inflație în apropierea țintei și costuri de finanțare care se stabilizează înseamnă o perspectivă mai clară pentru bugete și planuri de investiții personale. Pentru companii, Banca Centrală Europeană sugerează un mediu mai predictibil, în care cheltuielile de capital pot fi planificate cu o vizibilitate mai bună, iar piețele de capital rămân deschise pentru finanțare. Totuși, sensibilitatea la șocuri externe rămâne ridicată, astfel că prudența în gestiunea riscurilor este încă recomandată.

Traiectoria de bază: creștere lentă, dar mai sigură

Scenariul de lucru al Băncii Centrale Europene este unul de creștere modestă, însă mai bine ancorată decât în prima parte a anului. Consumul și investițiile sunt așteptate să devină piloni mai solizi, pe măsură ce inflația se stabilizează, iar politica monetară își face efectul cu decalajele bine-cunoscute. În acest tablou, finanțarea economiei — atât prin credit bancar, cât și prin piața de capital — capătă un rol crucial.

Mesajul-cheie

Banca Centrală Europeană transmite că drumul spre o stabilizare durabilă este deschis, dar nu lipsit de capcane. Menținerea disciplinei în politicile fiscale, accelerarea reformelor structurale și predictibilitatea în politica comercială pot transforma o creștere modestă într-una mai robustă, fără a pune în pericol stabilitatea prețurilor. Atât gospodăriile, cât și companiile pot privi cu mai puțină incertitudine spre anul următor, cu condiția ca șocurile externe să rămână contenite și agenda internă de reforme să avanseze.

Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.