Anul școlar 2025 – 2026 debutează într-un context marcat de măsurile de criză fiscal-bugetară, implementate pentru a asigura plata salariilor și a burselor până la finalul anului și pentru a menține stabilitatea sistemului de educație
Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, transmite că aceste măsuri au fost inevitabile, dar și temporare, menite să pregătească terenul pentru o etapă de dezvoltare.
Incluse în Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare, deciziile luate în domeniul educației au contribuit la menținerea echilibrului financiar al țării. Evaluările internaționale din vara acestui an (ECOFIN, S&P și Fitch) nu au retrogradat România în categoria „Junk”, ceea ce asigură continuitatea fondurilor europene și a programelor PNRR.
„Știu că ați avut multe întrebări și îngrijorări. Am ales să comunic mai puțin în perioada evaluărilor internaționale pentru a nu stimula controverse care puteau afecta echilibrul financiar al țării. În aceeași logică, un alt motiv a fost dorința de a mă asigura că obiectivul cel mai important – plata salariilor și burselor până la sfârșitul anului – se va realiza și în contextul acestor evaluări internaționale. Acum, însă, este momentul să discutăm foarte direct despre toate măsurile.”, a declarat ministrul.
Cum începe noul an școlar
În sistem există aproximativ 214.700 norme didactice, din care 156.390 sunt acoperite de profesori titulari, restul fiind suplinite prin cadre didactice calificate sau plata cu ora. Norma didactică a crescut cu două ore pe săptămână, aliniindu-se la media europeană, iar reorganizarea rețelei școlare a redus fragmentarea cu 8,1%.
Ministerul a introdus ore remediale, cu scopul de a consolida cunoștințele elevilor, de a reduce analfabetismul funcțional și de a preveni abandonul școlar. Totodată, reglementările privind clasele au eliminat situațiile extreme (clase cu 1–7 elevi), menținând flexibilitatea și respectând normele pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
Fondul de burse va fi mai mare decât în anul școlar 2022–2023, însă nu va atinge nivelul anilor anteriori crizei. Prioritate au bursele sociale, pentru a sprijini elevii din medii defavorizate. Ministerul propune implicarea autorităților locale și a mediului privat pentru completarea acestui sprijin.
Ministrul Daniel David a subliniat că aceste măsuri de criză nu reprezintă reformele sale de fond, ci soluții temporare pentru menținerea funcționalității sistemului. Obiectivele pe termen scurt, mediu și lung includ:
- implicarea profesorilor pensionari în activități educaționale;
- implementarea PNRR renegociat până în august 2026;
- onorarea salariului de debut pentru profesori și asistenți universitari;
- atingerea pragului de 15% din bugetul național pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.
Ministrul a recunoscut că a fost ținta criticilor și nemulțumirilor, dar a subliniat că deciziile luate au fost necesare pentru stabilitatea țării. El a făcut apel la solidaritate și raționalitate:
Așa cum am răspuns într-un interviu, am acceptat (alături de alți colegi) și sacrificiul de imagine, pentru ca în final să pot ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare. Pentru mine, ca specialist-tehnocrat în acest guvern, nu funcția de ministru este cea mai importantă, cel mai important este să reușim să avem un început de an școlar funcțional, fără festivisme care nu se potrivesc cu condițiile de criză, dar cu condițiile necesare pentru o bună funcționare, iar apoi să ne angajăm în reforme de dezvoltare în beneficiul tuturor, nu în măsuri de criză-austeritate!
