Pentru prima dată în mai bine de un deceniu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va înfrunta o moțiune de cenzură în Parlamentul European, inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR), într-un context politic tot mai tensionat la Bruxelles.
Votul este programat joi, după o dezbatere în plen care va avea loc luni, la Strasbourg. Deși șansele ca moțiunea să treacă sunt reduse, inițiativa reflectă nemulțumiri tot mai mari față de stilul de conducere al Ursulei von der Leyen și de deciziile controversate din cadrul Comisiei.
Piperea, avocat de profesie și aflat la primul mandat în Parlamentul European, a reușit să strângă cele 72 de semnături necesare pentru depunerea moțiunii, acuzând-o pe von der Leyen de lipsă de transparență în negocierile din pandemie privind achiziția de vaccinuri de la Pfizer. El susține că a „deschis cutia Pandorei” și consideră că, deși nu va obține demiterea acesteia joi, momentul poate marca începutul sfârșitului pentru politiciana germană.
Criticile la adresa Ursulei von der Leyen vin și din propriul grup politic, Partidul Popular European, dar și din alte formațiuni pro-europene. Acestea vizează atât redirecționarea fondurilor pentru sărăcie spre cheltuieli militare, cât și stilul autoritar de conducere. Parlamentul European plănuiește chiar acțiuni legale împotriva Comisiei pentru excluderea sa din procesul decizional privind noile politici de apărare.
În ciuda presiunilor, majoritatea politică care o susține pe von der Leyen pare solidă. Moțiunea nu este susținută de partidele centriste sau pro-europene, iar liderul PPE, Manfred Weber, a catalogat acțiunea drept „o rușine”, acuzând o tentativă de destabilizare orchestrată de „marionetele lui Putin”.
Piperea, care a respins ideea unui „Brexit românesc”, afirmă că vrea să reformeze Uniunea Europeană din interior și a avertizat că, în opinia sa, von der Leyen ar putea fi forțată să demisioneze până la sfârșitul anului, pe fondul presiunilor interne și al opoziției față de agenda sa ecologistă.
Demiterea Comisiei ar declanșa un val de incertitudine politică în UE, într-un moment în care blocul comunitar este deja sub presiune din cauza conflictului din Ucraina și a tensiunilor comerciale cu SUA. Un precedent similar a avut loc în 1999, când Jacques Santer a ales să demisioneze pentru a evita un vot de neîncredere. În schimb, Jean-Claude Juncker a supraviețuit unei moțiuni în 2014.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook facebook.com/republikanews.