Iluzia alegerii este o formă de prejudecată cognitivă care îi face pe oameni să creadă că au mai mult control asupra vieții lor decât au în realitate. Această senzație de control poate contribui la o stare de bine și la un sentiment de autonomie, dar, în același timp, poate induce o speranță falsă făcându-ne să credem că este vina noastra deși nu este
Deși este considerat un concept relativ nou, ideea de „iluzie a alegerii” a fost menționată pentru prima dată de filozoful și psihologul american William James, în prelegerea sa „The Will to Believe”, publicată în 1896, conform Very Well Mind. James susținea că unele alegeri sunt forțate, iar în fața unor dileme logice absolute, în care nu există posibilitatea de a nu alege, suntem constrânși să luăm o decizie.
Conceptul a fost reluat în psihologie în anul 2000, într-un studiu semnificativ realizat de cercetătorii Sheena Iyengar și Mark Lepper.
Există două forme principale ale acestei iluzii:
- Falsul sentiment de control
Oamenii cred că dețin controlul asupra vieții lor, deși, în realitate, opțiunile lor sunt limitate sau dictate de factori externi. Această credință poate duce la luarea unor decizii greșite, în defavoarea propriei persoane. - Paradoxul alegerii
Atunci când li se oferă prea multe opțiuni, oamenii se simt copleșiți, iar satisfacția față de alegerea făcută scade. Acest fenomen este frecvent întâlnit în situații în care selecția este abundentă și greu de gestionat.
Pentru a diminua influența iluziei alegerii asupra deciziilor noastre, este esențial să începem cu conștientizarea acestui bias. Recunoașterea faptului că multe alegeri sunt doar aparente – create sau manipulate de factori externi – ne ajută să devenim mai critici și mai lucizi în procesul decizional.
O altă strategie eficientă este limitarea voluntară a opțiunilor. Atunci când suntem confruntați cu prea multe variante, luarea unei decizii poate deveni copleșitoare. Stabilirea unor criterii clare înainte de a alege ceva ne permite să filtrăm opțiunile irelevante și să ne concentrăm pe cele care corespund cu adevărat nevoilor și valorilor noastre.
Este utilă și evaluarea sursei alegerii. Întrebarea „Cine îmi oferă aceste opțiuni și cu ce scop?” poate scoate la iveală intențiile ascunse din spatele unei „libertăți” aparente. Astfel, putem face diferența între o alegere autentică și una constrânsă sau direcționată subtil.
De asemenea, este important să exersăm luarea deciziilor conștiente. În loc să alegem automat din variantele puse în fața noastră, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva există și alte alternative în afara acelui cadru prestabilit. Gândirea „în afara cutiei” poate duce la decizii mai libere și mai informate.