Un experiment de acvacultură derulat în Marea Neagră arată potențialul cercetării aplicate în sprijinul economiei albastre
În largul Mării Negre, cercetarea marină prinde contur sub forma unor rezultate concrete. Pe o instalație experimentală de acvacultură, echipa Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) cultivă stridii japoneze, într-un proiect care începe să ofere date promițătoare privind viitorul acvaculturii sustenabile în România.
Pe măsură ce temperatura apei crește și fitoplanctonul se înmulțește, stridiile se dezvoltă accelerat, semnalând un mediu propice pentru reproducere și creștere. Aceste condiții oferă cercetătorilor indicii valoroase despre cum poate fi valorificat potențialul Mării Negre în domeniul cultivării de moluște.
Totuși, proiectul nu este lipsit de dificultăți. Între mentenanța riguroasă a cuștilor, reglajele permanente ale flotoarelor și monitorizarea atentă a echilibrului dintre cochilie și conținutul de carne, specialiștii institutului lucrează constant pentru optimizarea procesului. Un rezultat semnificativ este faptul că stridiile reușesc să atingă un conținut de carne de până la 30% din greutatea totală, o performanță care subliniază reușita unei inițiative științifice cu impact real.
Pentru cercetătorii de la INCDM, miza depășește simpla acvacultură. Este vorba despre cercetare aplicată desfășurată direct în mediul natural, într-un proces continuu de inovare și adaptare. Fiecare sezon aduce noi provocări, iar fiecare etapă a cultivării contribuie la perfecționarea metodologiilor.
Stridiile japoneze devin astfel nu doar un subiect de studiu, ci un simbol al modului în care știința marină românească poate furniza soluții durabile, contribuind la dezvoltarea economiei albastre și la valorificarea responsabilă a resurselor marine.