Pe 17 decembrie, s-au împlinit 35 de ani de la moartea eroilor din Timișoara, care au căzut în fața tancurilor și mitralierelor regimului Ceaușescu, strigând „Libertate”. Aceștia au crezut, cu inocență, că gloanțele nu le vor atinge, însă sângele lor a fost șters rapid de pe asfalt, iar multe dintre trupurile lor au fost arse pentru a șterge urmele unei represiuni brutale. Astăzi, România se bucură de libertatea dobândită atunci, într-o țară care prosperă în Uniunea Europeană și este protejată de NATO, dar memoria eroilor a fost adesea minimalizată sau uitată, iar lecțiile Revoluției nu sunt suficient învățate.
Istoricul Cosmin Popa subliniază importanța acestei date pentru istoria României, însă amintește că, în ciuda eroismului și sacrificiului celor care au ieșit în stradă, nu s-a reușit crearea unui cult modern al eroilor Timișoarei. În loc să fie apreciate luptele acestora, Revoluția a fost mult timp redusă la o „lovitură de stat” și privită cu scepticism de o parte a societății. Popa atrage atenția și asupra faptului că educația istorică a fost insuficientă, cu manuale de istorie care tratează Revoluția și comunismul în mod superficial.
În privința educației, Popa consideră că nu există o politică publică clară a memoriei istorice, iar lipsa unei viziuni coerente asupra trecutului comunist a influențat grav educația tinerelor generații. La acest context se adaugă și ignoranța față de subiecte esențiale, precum Gheorghe Ursu, disidentul brutalizat și omorât în închisoare. Introducerea unor cursuri opționale despre Istoria Revoluției și despre comunismul românesc ar putea ajuta, dar este esențial ca acestea să fie predate corespunzător, cu manuale bine fundamentate.
În ceea ce privește ascensiunea partidelor extremiste și suveraniste, Popa argumentează că necunoașterea istoriei recente a avut un rol în modul în care s-au exprimat voturile. Deși nemulțumirea față de clasa politică este evidentă, aceasta se combină cu o „revoltă fără direcție clară”, ceea ce poate duce la riscuri pentru democrație. Popa avertizează că, fără o înțelegere mai profundă a trecutului, România ar putea pierde din progresele realizate post-Revoluție.
Desigur, întrebarea fundamentală rămâne: de ce oamenii uită atât de ușor sacrificiile făcute pentru libertate? Potrivit lui Popa, democrația rămâne în România un fenomen fragil, în care responsabilitățile ce vin odată cu libertatea sunt adesea mai greu de înțeles decât beneficiile acesteia. El sugerează că lipsa unei reforme politice adevărate, începând cu clasa politică însăși, poate împinge cetățenii să creadă că democrația nu este soluția ideală.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews