Conform unui raport comandat de Camera Internațională de Comerț, fenomenele meteorologice extreme au generat pierderi de peste 2 trilioane de dolari pentru economia globală în ultimul deceniu, relatează News.ro.
O analiză a 4.000 de fenomene meteorologice extreme legate de climă – de la inundații rapide care distrug locuințe în câteva clipe până la secete prelungite care afectează fermele pe termen lung – a relevat că, în ultimii doi ani, daunele economice au atins 451 de miliarde de dolari, informează The Guardian.
Datele reflectă costul total al impactului fenomenelor meteorologice extreme, nu doar partea pe care oamenii de știință o pot atribui schimbărilor climatice.
Schimbările climatice sunt o problemă acută
Aceste date apar în contextul dezbaterilor dintre liderii mondiali privind contribuțiile pe care ar trebui să le ofere țările bogate pentru a sprijini țările sărace în redresarea economiilor, adaptarea la o climă mai caldă și gestionarea pagubelor cauzate de fenomenele meteorologice tot mai intense.
„Datele din ultimul deceniu arată în mod categoric că schimbările climatice nu sunt o problemă viitoare”, a declarat John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC), care a comandat raportul. „Pierderile majore de productivitate cauzate de fenomenele meteorologice extreme sunt resimţite aici şi acum de către economia reală.”
Raportul a evidențiat o creștere treptată a costurilor provocate de fenomenele meteorologice extreme între 2014 și 2023, cu un vârf în 2017, când un sezon activ de uragane a lovit America de Nord. SUA a înregistrat cele mai mari pierderi economice în acest interval de 10 ani, ajungând la 935 de miliarde de dolari, urmată de China, cu 268 de miliarde de dolari, și India, cu 112 miliarde de dolari. Germania, Australia, Franța și Brazilia s-au numărat, de asemenea, printre primele 10 țări afectate.
Focul, apa, vântul și căldura au generat costuri tot mai mari pentru bugetele guvernamentale, pe măsură ce averea globală a crescut, populația s-a stabilit în zone vulnerabile la dezastre, iar poluarea cu combustibili fosili a încălzit planeta.
Totuși, până de curând, oamenii de știință au întâmpinat dificultăți în a estima cât de mult au contribuit activitățile umane la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme prin emisiile de gaze cu efect de seră.
Canicula a omorât zeci de mii de oameni
Un studiu publicat luna trecută arată că peste jumătate din cele 68.000 de decese cauzate de valul de căldură din Europa în vara anului 2022 au fost atribuite schimbărilor climatice. De asemenea, acestea au dublat probabilitatea precipitațiilor extreme care au afectat Europa Centrală în septembrie acest an, conform unui studiu de atribuire timpurie. În alte cazuri, cercetătorii au observat doar efecte minore sau chiar lipsa unei legături cu clima.
Ilan Noy, un economist în domeniul dezastrelor de la Universitatea Victoria din Wellington, care nu a fost implicat în studiul ICC, a declarat că cifrele acestuia se aliniază cu cercetările anterioare pe care le-a efectuat, dar a avertizat că datele de bază nu surprind imaginea completă. „Principalul avertisment este că aceste cifre nu reflectă impactul acolo unde acesta este cu adevărat important, în comunităţile sărace şi în ţările vulnerabile”.
Un studiu pe care Noy l-a co-scris anul trecut a estimat la 143 de miliarde de dolari pe an costurile fenomenelor meteorologice extreme care pot fi atribuite dezastrului climatic, în principal din cauza pierderilor de vieţi omeneşti, dar a fost limitat de lipsa datelor, în special în Africa.
„Cea mai mare parte a impactului care este contabilizat este în ţările cu venituri ridicate – acolo unde valorile activelor sunt mult mai mari şi unde mortalitatea cauzată de valurile de căldură este considerată a fi mult mai mare”, a declarat Noy. „În mod clar, pierderile de locuinţe şi mijloace de trai într-o comunitate săracă din ţările sărace sunt mai devastatoare pe termen lung decât pierderile din ţările bogate în care statul este capabil şi dispus să ajute la redresare.”
ICC a îndemnat liderii mondiali să acţioneze mai rapid pentru a acorda bani ţărilor care au nevoie de ajutor pentru a-şi reduce poluarea şi pentru a se dezvolta astfel încât să poată rezista şocurilor provocate de fenomenele meteorologice violente.
„Finanţarea acţiunilor climatice în ţările în curs de dezvoltare nu ar trebui să fie privită ca un act de generozitate din partea liderilor celor mai bogate economii ale lumii”, a declarat Denton. „Fiecare dolar cheltuit este, în cele din urmă, o investiţie într-o economie globală mai puternică şi mai rezistentă, de care beneficiem cu toţii.”