România s-a aliniat altor 14 state membre ale Uniunii Europene (UE) care, printr-o majoritate calificată de 55% (15 din 27), au votat pe 25 septembrie pentru modificarea statutului lupului, trecând de la „strict protejat” la „protejată”. Decizia a fost influențată de schimbarea poziției Germaniei, care, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un incident personal cu un lup, a trecut de la abținere la sprijin.
Totuși, statutul lupului nu poate fi retrogradat fără aprobarea Convenției de la Berna, care se va reuni pe 2 decembrie 2024 pentru a discuta propunerea Comisiei Europene. Dacă această modificare va fi aprobată, va urma o propunere de modificare a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor.
Deși România nu a comunicat public poziția sa de susținere a reducerii protecției lupului, Ministerul Mediului a explicat că votul a fost justificat prin „starea de conservare favorabilă a speciei” și daunele produse de lup. Această poziție este susținută de studiul Comisiei Europene, care arată că lupul joacă un rol crucial în ecosistem.
Împotriva acestei decizii se opun peste 300 de ONG-uri de mediu, inclusiv WWF România, care avertizează că retrogradarea statutului va afecta biodiversitatea și va duce la sacrificarea lupilor ca soluție la problemele cu animalele domestice. Organizația a subliniat importanța lupului ca specie cheie în menținerea echilibrului ecosistemelor.
Între timp, peste 300.000 de cetățeni europeni au semnat petiția „Stop wolf hunting în Europe”, cerând menținerea statutului de protecție strictă pentru lupii din UE.
În prezent, estimările arată că în UE există aproximativ 20.300 de lupi, iar conflictele dintre lupi și oameni se concentrează în special pe prădarea animalelor domestice. Deși lupii pot ataca oameni, nu s-au înregistrat atacuri fatale în ultimele patru decenii.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews