Ploieştiul, oraşul tuturor posibiltăţilor. Topul celor şapte lucruri care fac de râs oraşul.
În acest tot se încadrează cu succes Hopodromul. Este singurul din ţară, dar nu există comisie care să spună că avem. Mai exact, există o clădire, niște grajduri, niște piste, o tribună, etc, dar nu avem o comisie care să omologheze pistele, pentru că nu există așa ceva în România, și implicit hipodromul nu se poate folosi.
Un alt lucru ce nominalizează Ploieştiul ca oraş al tuturor polsibilităţilor este poluarea, care nici ea nu ar exista. Uneori ploieştenii nu-mi măcar nu -şi şi pot deschide ferestrele ca să respire „aer curat” de afară, din cauza mirosului greu de la rafinării, dar culmea Garda de Mediu spune că în Ploiești nu există poluare. Numeroasele semnale de alarmă trase în acest sens în ziare, emisiuni tv, în proteste pașnice, petiții, plângeri la Garda de Mediu că în oraș este un miros îngrozitor de sulf, au fost rezolvate de Gardă foarte uşor: în Ploiești nu există poluare și totul este perfect în limitele normalului.
Lista continuă cu cea mai înaltă clădire din oraș, adică un bloc privat care a fost construit strâmb, cei doi stâlpi care au apărut în mijlocul celei mai mari și aglomerate intersecții din oraș, Parcul Municipal care se află între o gară și DN1 iar prin mijlocul lui trece o conductă uriașă de termoficare, stâlpii dîn mijlocul trotuarului care te pun să mergi pe carosabil etc.
citeşte continuarea aici https://ask5w.wordpress.com/2017/04/05/cele-sapte-minuni-ale-ploiestiului/
foto cu caracter ilustrativ