Începutul noului an aduce cu sine numeroase provocări pentru cea mai importantă industrie productivă, respectiv construcțiile și dezvoltările imobiliare. Deși sectorul retail înregistrează cele mai mari volume de vânzări, industria imobiliară implică, pe orizontală, cel mai mare număr de ramuri industriale și angajați, contribuind semnificativ la PIB. În această perspectivă, specialiștii în analiza financiară confirmă așteptările cumpărătorilor, prognozând, conform cercetărilor, o creștere semnificativă a prețurilor apartamentelor.
Pe de o parte, acest fenomen va fi rezultatul măsurilor fiscale adoptate, dar și a deciziei Băncii Naționale a României de a menține dobânda de politică monetară. Creșterea cotei de TVA pentru locuințe, în tandem cu inflația în creștere și evoluția ratelor, generează un impact prohibitiv asupra potențialilor cumpărători și contribuie la descurajarea ofertei.
Pe de altă parte, oferta de locuințe este deja într-o tendință de scădere, numărul unităților rezidențiale aflându-se în declin la nivel național, comparativ cu cererea, în urma impactului pe care blocajul urbanistic din București îl exercită asupra întregii țări. În plus, afacerile din domeniul imobiliar sunt caracterizate de inerție, proiectele având o durată de viață de ani de zile. Astfel, dacă în intervalul de timp cuprins între 2020 și prezent nu s-a aprobat nicio documentație la nivelul Primăriei Municipiului București, este evident că această tendință va continua să se accentueze, cu consecința că în următorii ani nu vor începe noi construcții, iar oferta disponibilă pe piață va continua să scadă. Rezultatul imediat se reflectă prin migrația bucureștenilor către zona metropolitană, respectiv către orașele și comunele limitrofe, unde, însă, adesea, infrastructura de utilități și rutieră este insuficientă. Mai mult, absența unităților de învățământ și limitările în ceea ce privește locurile de muncă generează un trafic suplimentar în București, contribuind la blocaje și poluare.
Un alt factor generator de dezechilibru derivă din perspectiva indușă de conținutul legislației integrate propuse de guvern, cunoscută sub numele de Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor. Critici semnificative au fost formulate în special de mediul de afaceri, care a evidențiat riscul major pe care adoptarea acestei reglementări l-ar putea avea asupra întregii economii, prin intermediul unei forme de naționalizare mascată, precum și prin limitarea drepturilor constituționale.
Într-adevăr, toate cele trei aspecte menționate contribuie, din nefericire, la impactul negativ asupra nivelului general de trai și dezvoltare pentru toți românii. Este important să se înțeleagă că, în ciuda percepției greșite, sfera imobiliară nu este dominată în mod semnificativ de indivizi dubioși sau „rechini” implicați în retrocedări suspecte sau abuzive.
Marea parte a jucătorilor din piață sunt companii locale sau internaționale listate la bursă, deci extrem de riguros controlate de acționari.
Pe lângă contribuțiile financiare aduse la buget, companiile specializate în construcția de locuințe, depozite sau spații comerciale au, direct sau indirect, zeci de mii de angajați, acoperind o gamă largă de profesii, de la muncitori și meseriași la arhitecți, proiectanți, ingineri și structuriști. Contractele pentru bunurile și serviciile necesare în construcție, de la finanțare la materiale, decoruri, diverse amenajări, utilități și instalații, sau pentru operațiuni precum management, consultanță, intermedieri și mentenanță, implică mii de alte companii, fie ele mai mici sau mai mari, care activează în cadrul unui circuit complex.
Toate aceste entități contribuie la diversele taxe și impozite, furnizează locuri de muncă și susțin o infrastructură esențială pentru toate celelalte sectoare economice. Prin urmare, prognozele referitoare la acest sector sunt de natură să îngrijoreze atât populația obișnuită, cât și factorii de decizie politici.
Cei care presupun că dezvoltatorii vor suferi din cauza tuturor acestor provocări și vor ajunge să facă transport în regim de ocazie se înșală. Aceștia se vor îndrepta către țări în care mediul este stabil și prielnic investițiilor, lăsând România expusă riscului de a deveni un teren de acțiune pentru persoanele dubioase care, dintr-odată, s-au autoproclamat „constructori”.