Porturile Constanța și Galați au potențialul de a deveni puncte-cheie de hub și tranzit la Marea Neagră, având un rol semnificativ în rețeaua de transport transeuropean (TEN-T). Ele pot atrage noi fluxuri comerciale prin intermediul investițiilor în modernizare și digitalizare, conform unui studiu efectuat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței.
În cadrul studiului său, CSDN a examinat 44 de activități semnificative realizate în Portul Constanța de către 639 de companii, precum și 10 activități relevante desfășurate de 26 de firme în Portul Galați.
Prin urmare, CSDN a identificat o creștere de aproximativ 12% în traficul maritim al Portului Constanța în anul 2022, comparativ cu 2021, în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. În același timp, traficul din Portul Galați a înregistrat o scădere, ca rezultat al majorării costurilor în traseele de transport maritim prin canalul Sulina, generată de creșterea prețului carburantului și a primelor de asigurare în domeniul maritim. În această situație, fluxurile logistice ale mărfurilor s-au reconfigurat, cu preferința pentru rute feroviare sau rutiere.
În primul trimestru al anului 2023, traficul de mărfuri a reprezentat 54% în Portul Constanța și 37% în Portul Galați din totalul traficului înregistrat în anul 2022, pe fondul conflictului la frontiera României. Totuși, în cazul Portului Constanța, varietatea mărfurilor este limitată la cinci categorii principale, inclusiv cereale, petrol brut, articole diverse, produse petroliere și minereuri, acestea reprezentând peste 76% din totalul traficului în al doilea trimestru al anului 2023.
În Portul Galați, principalele mărfuri în traficul maritim includ minereuri/cărbune/cocs, laminate, cereale, fier vechi și produse petroliere, acestea constituind peste 90% din totalul traficului. În trimestrul II al anului 2023, produsele de carieră și balastieră au reprezentat 67% din traficul fluvial. Mai mult, traficul fluvial al materiilor prime descărcate în Portul Galați a înregistrat o scădere, iar capacitatea de producție a oțelului în platforma siderurgică din port a fost redusă ca urmare a interdicției privind importurile și exporturile de materii prime din Rusia.