În 2023, România a devenit pentru prima dată pivot în regiunea Mării Negre, în urma suspendării rutelor sigure pentru grânele ucrainene, după ce Rusia a denunțat acordul, conform unei analize Deutsche Welle.
Bucureștiul a pus la dispoziție teritoriul său terestru, fluvial și maritim pentru a susține statul vecin, devenind unul dintre cele mai avansate avanposturi NATO în conflictul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Portul Constanța a câștigat o importanță strategică deosebită: aproximativ 30 de milioane de tone de cereale au fost expediate de aici în primele zece luni ale anului, iar aproape jumătate dintre acestea au provenit din Ucraina. În paralel, România își întărește apărarea militară pe litoral, în Delta Dunării și, în general, la frontiera estică, cu toate că procesul se desfășoară lent. Cu toate acestea, frontiera de la Marea Neagră rămâne destul de permeabilă în cazul unui atac, deși acest scenariu este considerat improbabil.
Marina Militară a României este foarte slabă
Marina Militară a primit cele mai reduse dotări de la debutul conflictului, cu toate că există planuri care ar putea să plaseze România în postura de a treia putere militară la Marea Neagră.
Cele patru corvete multifuncționale pe care Armata Română și le-ar fi dorit au rămas blocate după licitație, iar unii experți consideră că conceptul de corvete ar fi depășit, sugerând că România ar trebui să orienteze rapid investițiile către drone aeriene și navale, în loc să aștepte ani de zile pentru navele tradiționale de dimensiuni mari. Generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, a făcut această sugestie, luând în considerare modul în care se desfășoară războiul în Ucraina. Washingtonul și-a ajustat deja strategia militară în acest sens, observând că dronele ucrainene pot distruge un tanc de 2 milioane de dolari cu o dronă care costă doar 400 de dolari, iar ambele părți întâmpinau dificultăți în manevrarea sistemelor masive tradiționale. România a început deja negocieri pentru achiziționarea de drone de diverse dimensiuni de la Turcia și Israel, dar lucrează și la proiecte proprii.
În ciuda posibilelor achiziții viitoare, contraamiralul în rezervă Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Navale, a subliniat recent că, în ciuda protecției solide a graniței de est a țării pe cale aeriană și terestră, cu sprijinul trupelor aliate, apărarea pe mare este practic inexistentă. Vulnerabilitatea provine din faptul că aliații nu pot intra în Marea Neagră în caz de nevoie, din cauza restricțiilor impuse de Convenția de la Montreux, care limitează accesul navelor militare prin Strâmtorile Bosfor și Dardanele. De altfel, Turcia a închis aceste strâmtori în timpul agresiunii ruse în Ucraina. Contraamiralul a avertizat că Rusia a instalat un raion pentru exerciții de lansări de rachete în zona economică exclusivă a Bulgariei și intimidarea constantă a acestei țări. El a evidențiat și incidentul în care Rusia a efectuat un control la bordul unei nave turcești, semnalând că, în prezent, Federația Rusă, cu acordul tacit al Turciei, controlează Marea Neagră și acționează fără constrângeri. În ciuda opiniilor sale, contraamiralul nu consideră că există riscul unei debarcări rusești în România, dar a subliniat că un atac dinspre mare nu poate fi exclus. Înaltul ofițer în rezervă insistă asupra necesității unei marine militare solide, inclusiv cu submarine. Cu toate acestea, în octombrie, premierul Ciolacu a menționat că achiziționarea celor două submarine solicitate de armată nu este o prioritate.
Mai multe informaţii găsiţi aici.