Cercetătorii au deslușit misterul leșinului! O descoperire genetică a stabilit legătura dintre inimă și creier în cazurile de leșin. O echipă de specialiști americani în neurobiologie a identificat neuronii senzoriali care controlează leșinul, deschizând calea pentru tratamente specifice ale tulburărilor asociate.
Această cercetare reprezintă „prima demonstrație cuprinzătoare a unui reflex cardiac definit genetic, care redă cu exactitate caracteristicile leșinului uman la nivel fiziologic, comportamental și neuronal.”
Crizele de leșin, cunoscute și sub numele de sincopă, afectează aproape 40% dintre oameni cel puțin o dată în viață. Aceste episoade de pierdere a conștienței, declanșate de diverse factori precum durerea, frica, căldura sau hiperventilația, conduc adesea la vizite la camera de urgență.
Studiul recent realizat de o echipă de la Universitatea California-San Diego (UCSD) a identificat, pentru prima dată, calea genetică care leagă inima și creierul în cazul leșinului.
Ceea ce distinge această cercetare este abordarea sa inovatoare asupra fenomenului. În loc să trateze inima ca un organ pasiv care răspunde numai la semnalele emise de creier, cercetătorii au examinat ipoteza că inima poate trimite, de asemenea, semnale înapoi la creier, influențând funcția cerebrală.
Descoperirea acestei perspective ar putea avea implicații semnificative în înțelegerea și tratarea diferitelor tulburări psihiatrice și neurologice legate de conexiunea inimă-creier.
Cercetarea a explorat în profunzime mecanismele neuronale asociate cu reflexul Bezold-Jarisch (BJR), un reflex cardiac descris pentru prima dată în 1867. Mult timp, cercetătorii au speculat că BJR, caracterizat prin scăderea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a respirației, ar putea avea legătură cu leșinul.
Cu toate acestea, această ipoteză a rămas în mare parte neconfirmată din cauza lipsei de cunoștințe privind căile neuronale implicate în acest reflex.
Pentru a dezvălui genetica care stă la baza ganglionilor senzoriali (nodose ganglia) din nervii vagi responsabili de transmiterea semnalelor între creier și organele viscerale, inclusiv inimă, cercetătorii s-au concentrat pe neuronii senzoriali vagali (VSN).
Studiul a relevat că VSN care exprimă receptorul Y de tip 2 al neuropeptidei (NPY2R) sunt strâns legați de reacțiile bine-cunoscute ale BJR. Prin utilizarea șoarecilor ca model, cercetătorii au activat VSN NPY2R cu ajutorul optogeneticii, o metodă de stimulare și control al neuronilor.
Rezultatul a fost că șoarecii au avut episoade de leșin atunci când acești neuroni au fost activați. În timpul acestor episoade de leșin, cercetătorii au monitorizat mii de neuroni din creier, activitatea cardiacă, modificările în trăsăturile faciale precum dilatarea pupilei și mișcarea mustăților.
De asemenea, au utilizat învățarea automată pentru a analiza datele și au descoperit dilatarea rapidă a pupilei și mișcarea ochilor, simptome tipice ale leșinului, împreună cu scăderea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a ritmului respirator.
Cercetătorii au observat și un flux sanguin redus către creier în timpul acestor episoade. Eliminarea NPY2R din VSN la șoareci a dus la absența reflexului BJR și a episoadelor de leșin. Această cercetare nu doar a confirmat legătura dintre leșin și scăderea fluxului sanguin către creier, ci și implicarea activității cerebrale în această afecțiune.
Aceste constatări indică că activarea neuronilor VSN identificați genetic și a căilor neuronale ale acestora nu are impact doar asupra reflexului BJR, ci și asupra fiziologiei generale, rețelelor cerebrale specifice și comportamentului.
Această descoperire este deosebit de semnificativă, deoarece în trecut, neurologii și cardiologii analizau în general creierul și inima izolat unul față de celălalt. Studiul deschide calea pentru cercetarea viitoare a condițiilor care declanșează activarea neuronilor senzoriali vagali și pentru investigarea fluxului sanguin cerebral și a căilor neuronale din creier în timpul leșinului, astfel încât să înțeleagă mai bine această afecțiune comună, dar încă enigmatică.
De asemenea, cercetătorii speră că descoperirile lor pot servi drept model pentru dezvoltarea de tratamente specifice pentru tulburările legate de leșin. Studiul a fost publicat în revista Nature.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.