România se află într-un moment crucial, atât în ceea ce privește atitudinea sa față de Ucraina, cât și în ceea ce privește rolul său în Europa. După ce controversatul lider Robert Fico a preluat conducerea Slovaciei și a îmbrățișat o abordare asemănătoare celei a lui Viktor Orban din Ungaria, care se opune sprijinului pentru Ucraina în conflictul cu Rusia, Bucureștiul este probabil următoarea arenă majoră în care solidaritatea europeană va fi pusă la încercare din nou.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a vizitat România pe 10 octombrie, dar vizita nu a decurs conform planului, cu un discurs programat în fața legislativului țării anulat în ultimul moment.
Zelensky a anulat personal discursul, dar motivul real a fost opoziția partidului naționalist din România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care amenințase că va protesta împotriva discursului. AUR a văzut sprijinul său crescut cu mai mult de dublu din alegerile parlamentare din 2020. Conduce în unele sondaje pentru alegerile viitoare din Uniunea Europeană din țară, chiar dacă Ucraina și Moldova au interzis liderului său intrarea în țările lor din cauza presupuselor legături cu Kremlinul.
Țara se află într-un moment de cotitură, atât în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina, cât și în ceea ce privește poziția sa în Europa. După revenirea controversatului populist slovac Robert Fico și schimbarea sa ulterioară către o poziție asemănătoare celei a Ungariei în ceea ce privește rezistența față de sprijinul european pentru Kyiv, Bucureștiul are șanse mari să devină următoarea arenă pentru această agendă. Cu toate acestea, este mult mai semnificativ.
România joacă un rol major în furnizarea de ajutor umanitar și echipamente militare pentru Ucraina, dar, mai important, este aliatul principal în permiterea exportului de cereale pe piețele mondiale. De la începerea invaziei complete a Rusiei în februarie anul trecut, mai mult de jumătate din exporturile de cereale ucrainene au trecut prin România.
Relațiile României cu Kyiv reprezintă o problemă sensibilă la nivel intern și internațional. Schimbarea potențială a României va avea repercusiuni majore asupra mediului economic și politic mai larg al Europei, deoarece țara are, de asemenea, un rol cheie în securitatea energetică europeană și globală în anii următori.
În iunie, grupul multinational cu sediul în Austria OMV și compania românească de gaze Romgaz au anunțat că intenționează să investească până la 4 miliarde de euro (aproximativ 4,26 miliarde de dolari) în dezvoltarea câmpurilor de gaze naturale din Marea Neagră, un proiect care ar putea produce cel puțin 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Dezvoltarea infrastructurii ar trebui să înceapă în anul următor, iar producția este așteptată să înceapă în 2027. Dezvoltarea acestor resurse oferă promisiunea de a atenua amenințările rusești pe termen mediu datorită perspectivei industriei românești de hidrocarburi.
Impactul strategiei Kremlinului a fost semnificativ, determinând inflația să atingă niveluri fără precedent în decenii, deși Uniunea Europeană a reușit să-și reducă dependența de gazele naturale rusești – cota de gaze rusești a scăzut la doar 8,4% din importurile europene în primele șapte luni ale anului 2023, față de 45% în 2021.
Cu toate acestea, Kremlinul a lăsat de înțeles că este dispus să vizeze economiile europene și, în consecință, sprijinul pentru Ucraina, prin intermediul altor mărfuri. Retragerea sa din Inițiativa
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews