În ultimii ani, s-au desfășurat ample studii asupra efectelor expunerii prelungite la ecranele de smartphone, tabletă, PC și TV în rândul copiilor.
Dovezile obținute indică faptul că petrecerea excesivă de timp în fața acestor ecrane are efecte negative atât asupra dezvoltării neurologice a copiilor, cât și asupra procesului de socializare. Această problemă este legată, printre altele, de tendința copiilor de a se deconecta de mediul lor înconjurător, ceea ce poate conduce la dependențe reale, necesitând adesea intervenția profesioniștilor în sănătatea mintală.
Utilizarea excesivă a ecranelor poate provoca tulburări de învățare neurocognitivă în etapele timpurii ale dezvoltării copiilor. Cu toate acestea, cel mai semnificativ, timpul petrecut în fața televizoarelor, jocurilor video pe telefoane mobile și tablete în timpul copilăriei și adolescenței duce la adoptarea unui stil de viață sedentar. Acest lucru s-a dovedit deja a fi asociat cu creșterea semnificativă a sedentarismului în rândul copiilor.
Un nou studiu condus de Andrew Agbaje de la Universitatea din Finlanda de Est din Kuopio, prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie din 2023, arată că copiii care duc un stil de viață sedentar prezintă un risc crescut de a dezvolta afecțiuni cardiace la vârste timpurii în viață. Cu alte cuvinte, inactivitatea în copilărie poate pregăti terenul pentru apariția unor probleme de sănătate precum atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale în etapele ulterioare ale vieții, chiar și în cazul în care greutatea și tensiunea arterială se află în limite normale.
Studiul a investigat efectele acumulate ale sedentarismului asupra sănătății inimii la copii, bazându-se pe datele colectate din cadrul studiului „Children of the 90s”, un proiect multigenerațional unic prin amploare și adâncime. Această cercetare a monitorizat starea de sănătate și stilul de viață al 14.500 de copii născuți în anii 1990 pe parcursul vieții lor adulte.
Participanții la studiu, din care 55% erau fete și 45% băieți, au fost echipați cu smartwatch-uri la vârsta de 11 ani, dispozitive care au înregistrat activitatea lor timp de șapte zile. La vârsta de 15 ani, aceștia au fost rugați să repete acest proces, iar apoi la vârsta de 24 ani. În paralel, ecocardiografia a fost utilizată pentru a examina ventriculul stâng al fiecărui subiect la vârsta de 17 și 24 de ani, ținând cont de factori precum înălțime, sex, tensiune arterială, procentul de grăsime corporală, obiceiurile legate de fumat, activitatea fizică și statutul socio-economic.
Rezultatele au arătat că, la vârsta de 11 ani, participanții aveau o medie de 362 de minute pe zi de sedentarism. În adolescență (la vârsta de 15 ani), acest timp a crescut la 474 de minute pe zi, apoi s-a ajuns la 531 de minute pe zi la vârsta de 24 de ani. Timpul petrecut în stare de sedentarism a crescut în medie cu 2,8 ore pe zi pe parcursul celor 13 ani de studiu, cu o mare parte din acest timp petrecut în fața ecranelor.
Ecocardiografia a înregistrat o creștere a greutății inimii în rândul tinerilor, ceea ce a fost direct corelat cu timpul petrecut în stare de sedentarism. La vârsta adultă, această situație a crescut riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. De-a lungul acestui studiu, relația directă dintre timpul acumulat petrecut în stare de inactivitate și efectele negative asupra inimii s-a dovedit a fi independentă de greutatea corporală și tensiunea arterială.
Până în prezent, este bine cunoscut faptul că stilul de viață sedentar crește riscul de boli metabolice (precum obezitatea și diabetul de tip 2), boli neurodegenerative și boli cardiovasculare la vârsta adultă.
Concluziile noului studiu subliniază faptul că inactivitatea în copilărie, în special timpul excesiv petrecut în fața ecranelor, poate determina debutul mai timpuriu al problemelor cardiovasculare în viața adultă. Prin urmare, este crucial ca părinții să încurajeze copiii și adolescenții să se miște mai mult și să limiteze timpul petrecut în fața televizorului, pe rețelele sociale și la jocurile video.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) susține că, în medie, copiii petrec șapte ore pe zi în fața ecranelor, inclusiv televizoare, computere, telefoane și alte dispozitive electronice de divertisment. Din acest motiv, AAP recomandă părinților și îngrijitorilor să dezvolte planuri individuale (Family Media Plan) care să aibă în vedere nevoile de sănătate, educație și divertisment ale fiecărui copil, precum și ale întregii familii.
În cadrul acestor planuri, se subliniază importanța stabilirii unor limite și rutine clare, asigurându-se că utilizarea tehnologiei nu înlocuiește somnul, activitatea fizică, lectura, timpul petrecut în reflecție sau interacțiunile familiale. De asemenea, se încurajează copiii să exerseze „autocontrolul tehnologic” și să învețe să își regleze singuri timpul petrecut în fața televizorului, tabletei sau jocurilor video.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.