După încheierea pandemiei, majoritatea persoanelor care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 și au fost diagnosticate cu COVID-19 se recuperează complet în câteva săptămâni.
Cu toate acestea, unii oameni, inclusiv cei cu forme ușoare ale bolii, experimentează simptome persistente pentru o perioadă mai lungă. Această afecțiune a fost denumită sindrom post-COVID-19 sau COVID prelungit, cunoscut și sub numele de „long COVID-19”.
Long COVID poate se prezinte sub diferite forme, dar cauzele pentru dezvoltarea sa rămân încă neclare. Aproximativ 20% până la 30% dintre pacienții cu long COVID raportează prezența unei „cețe cerebrale” care persistă sau se dezvoltă în primele trei luni după infecție, iar peste 65% dintre cei cu long COVID prezintă și simptome neurologice.
Căța cerebrală este un termen folosit pentru a descrie mai multe simptome, inclusiv scăderea energiei, dificultăți în concentrare și înțelegere, probleme de memorie, reacții încetinite ale corpului, oboseală excesivă, dezorganizare, scăderea productivității, dificultate în exprimare verbală, decizii rapide și alte manifestări ale unui „minte tulbure”.
Un studiu britanic publicat în revista Nature Medicine sugerează că cheagurile de sânge din creier sau din plămâni ar putea explica unele simptome comune ale long COVID, inclusiv ceața cerebrală și oboseala. Un studiu american a obținut rezultate similare, potrivit BBC.
În cadrul studiului britanic, care a inclus 1.837 de persoane internate cu COVID-19, cercetătorii au identificat două proteine din sânge care sugerează prezența cheagurilor de sânge ca una dintre cauzele acestor simptome. Aproximativ 16% dintre pacienții internați cu COVID-19 au avut probleme cognitive, de concentrare sau de memorie timp de cel puțin șase luni.
Cercetătorii au subliniat că mai sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine fenomenul long COVID, deoarece acest studiu s-a concentrat pe pacienții internați în spital. De asemenea, au atras atenția că problemele cognitive au fost evaluate la șase și 12 luni cu ajutorul testelor și chestionarelor, care pot conține erori.
Studiul sugerează că nivelele ridicate ale fibrinogenului și ale fragmentului de proteină D-dimer din sânge pot contribui la formarea cheagurilor de sânge și la apariția simptomelor cognitive post-COVID.
Fibrinogenul poate acționa direct asupra creierului și vaselor sale de sânge, în timp ce D-dimerul poate reflecta formarea de cheaguri în plămâni, ceea ce poate duce la lipsa de oxigen și problemele din creier.
Persoanele cu niveluri ridicate de D-dimeri au prezentat, de asemenea, simptome de oboseală extremă și dificultăți în respirație, precum și dificultăți în menținerea locurilor de muncă.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.