O echipă de cercetători din Australia a identificat o proteină găsită în celulele umane care ar putea juca un rol esențial în procesul de combatere a îmbătrânirii. Această proteină reglează echilibrul dintre formarea de noi mitocondrii și repararea celor deteriorate în cadrul celulelor.

Mitocondriile, structuri celulare responsabile pentru producerea energiei necesare funcționării biologice, au un ADN propriu. Cu toate acestea, procesele toxice generate în timpul acestei producții de energie pot contribui la procesul de îmbătrânire celulară.

Cercetătorii de la Universitatea din Queensland au identificat o proteină numită ATSF-1 care gestionează echilibrul dintre producerea de noi mitocondrii și repararea celor deteriorate, mai ales în situații de stres sau când ADN-ul mitocondrial este afectat. Această abordare prioritară a reparației ADN-ului mitocondrial contribuie la menținerea sănătății celulelor și la prelungirea procesului de îmbătrânire.

Dr. Steven Zuryn, profesor asociat la Institutul Creierului din Queensland, a explicat: „În condiții de stres, atunci când ADN-ul mitocondrial este deteriorat, proteina ATSF-1 prioritizează repararea acestuia, ceea ce promovează sănătatea celulară și longevitatea.”

Această descoperire a fost făcută în timpul studiilor efectuate pe viermi C. elegans, unde îmbunătățirea funcției proteinei ATFS-1 a dus la o îmbunătățire semnificativă a sănătății celulelor, permițând viermilor să rămână mai activi și sănătoși pe măsură ce îmbătrâneau.

Un vierme C. elegans viu cu mitocondriile din sistemul său nervos decorate cu proteine fluorescente roșii și verzi. Credit: Universitatea din Queensland

Disfuncția mitocondrială este un factor central în dezvoltarea multor afecțiuni umane, inclusiv boli comune legate de îmbătrânire, precum demența și Parkinson.

Dr. Michael Dai de la Institutul Creierului din Queensland a explicat: „Descoperirea noastră ar putea avea implicații semnificative pentru îmbătrânirea sănătoasă și pentru persoanele cu boli mitocondriale ereditare. Scopul nostru este să dezvoltăm intervenții care să mențină ADN-ul mitocondrial mai sănătos pentru o perioadă mai lungă, ceea ce ar putea îmbunătăți calitatea vieții umane.”

Această cercetare a fost publicată în revista Nature Cell Biology.

Sursă: 360medical.ro

Mai multe știri pe republikanews.ro.

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *