Marcel Ciolacu a furnizat un interviu pentru ziarul britanic Financial Times. Acesta a reprezentat prima discuție acordată presei internaționale de la asumarea funcției de prim-ministru. În cadrul acestui interviu, Ciolacu a discutat despre angajamentul României în sprijinirea Ucrainei, precum și despre efectele pe care conflictul militar le exercită asupra bugetului național.
În decursul următoarelor două luni, România își propune să își dubleze capacitatea portului principal de la Marea Neagră și să îmbunătățească infrastructura navigațională pe Dunăre, cu scopul de a sprijini transportul cerealelor din Ucraina în afara zonei de influență a Rusiei. Această inițiativă a fost anunțată de către prim-ministrul țării, Marcel Ciolacu, într-un interviu acordat Financial Times. El a subliniat că acest plan va fi implementat indiferent de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene situate de cealaltă parte a Dunării, în apropierea graniței cu România.
Decizia României de a intensifica dezvoltarea coridorului de navigație prin lucrările de dragare pe Dunăre și extinderea infrastructurii portuare survine în contextul în care Rusia a anulat un acord prin care cerealele ucrainene puteau fi comercializate pe plan global prin intermediul Mării Negre. De asemenea, Moscova a emis amenințări la adresa navelor comerciale care pleacă din porturile ucrainene, determinând o schimbare în direcționarea exporturilor prin intermediul cursului Dunării.
Capacitatea sporită a portului Constanța de la Marea Neagră și a altor rute va permite exporturilor ucrainene de cereale să se dubleze, ajungând la 4 milioane de tone pe lună, a spus el.
Se lucrează și la alternativele rutiere și feroviare
„Investițiile sunt în curs de desfășurare în canalul Sulina”, a adăugat el, referindu-se la principala rută maritimă de mare adâncime a României prin delta Dunării.
În ciuda atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale ale Ucrainei din porturile Izmail și Reni de-a lungul Dunării, el a spus că există „soluții” – de exemplu prin permițând navelor să tranziteze pe timp de noapte începând cu luna octombrie și prin creșterea traficului de marfă la o minim de 14 nave pe zi. De asemenea, dublarea dimensiunii barjelor „înseamnă Ucraina nu va trebui să folosească atât de mult depozitele de cereale”, a spus el.
Experți din sectorul naval au afirmat pentru FT că strategia este realizabilă. Pe lângă aceasta, România intenționează să deschidă mai multe puncte de frontieră rutiere și să modernizeze infrastructura feroviară în stațiile situate la granița cu Ucraina, în scopul de a spori viteza de transfer a mărfurilor, a mai spus Ciolacu.
„Mă aștept să semnez protocoalele [pentru piloți] în zilele următoare”
România a fost rezervată în privința asistenței militare pentru Kiev, dar Ciolacu a declarat că partenerii săi știau că Bucureștiul a oferit mult mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic.
Țara este, de asemenea, implicată în pregătirea piloților ucraineni pentru a zbura o flotă tot mai mare de avioane de luptă F-16 donate de membrii NATO și așteaptă documentele necesare care să autorizeze începerea pregătirii lor.
„Mă aștept să semnez protocoalele [pentru piloți] în zilele următoare, care este ultima obstacol rămas”, a declarat el. „Logistica este în vigoare, în ceea ce ne privește.”
Impact major asupra bugetului României
Creșterea cheltuielilor militare și de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului țării, a spus el. Banca Națională a României a proiectat că deficitul bugetar va sări la 7,5% din produsul intern brut în acest an, mult peste ținta de 4,4% și de 6,2% în 2022.
Ciolacu se va întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles cu oficiali UE pentru a discuta măsuri de limitare a deficitul de finanțare. El a declarat că „în niciun caz” UE nu va reduce finanțarea pentru România pentru a forța mai multă austeritate la București.
„Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina”, a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza articolele legate de război în afara bugetului de calculele de deficit. „Acestea au fost cheltuieli neprevăzute … așa că vom avea nevoie de un derogare de la codul fiscal”.
Înțepături pentru Viktor Orban
Războiul Rusiei din Ucraina a prezentat, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliatul apropiat al României Republica Moldova, a cărei cerere de aderare la UE Bucureștiul o susține din toată inima, a spus Ciolacu.
„Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa”.
Omologul său ungar, Viktor Orbán, și-a folosit dreptul de veto în UE și NATO pentru a bloca diverse cereri de aderare, în încercarea de a forța Bruxelles-ul să elibereze fondurile UE înghețate, a declarat Ciolacu.
„[Ungurii] speculează cu acest lucru”, a spus el, adăugând că este greșit să politizeze astfel de chestiuni strategice.
„Există un război între un dictator și lumea liberă … unul pe care Europa nu îl poate permite să piardă”.