Curtea Constituțională a României explică de ce a respins propunerea de reformare a pensiilor speciale, chiar dacă autoritățile române declară că au consultat Banca Mondială în procesul de elaborare a proiectului. Judecătorii subliniază că părțile interesate nu au fost consultate în mod detaliat și că unele modificări, precum cele propuse pentru recalcularea pensiilor existente, nu sunt conforme cu legea. Potrivit CCR, odată ce o pensie a fost acordată, nu poate fi redusă ulterior în ceea ce privește cuantumul.
Magistraţii CCR arată, în motivare, faptul că statul poate decide să aleagă ce tip sau cuantum de beneficii acordă, în condiţiile în care respectă principiul nediscriminării.
„Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale. Curtea reiterează că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie”, explică judecătorii Curţii, în motivare.
„Spectrul remodelării elementelor definitorii ale dreptului la pensie deja exercitat (pensie aflată în plată) afectează integritatea şi substanţa acestuia şi pune sub semnul îndoielii încrederea cetăţeanului în stat şi în activitatea de legiferare. Evenimente viitoare şi incerte nu pot influenţa negativ dreptul care a fost dobândit şi a intrat în sfera patrimonială a persoanei. Ca atare, odată cu decizia de pensionare, persoana dobândeşte calitatea de pensionar, şi, în acelaşi timp, o pensie ataşată acestei calităţi, care se obţine cu îndeplinirea anumitor condiţii stabilite de lege, condiţii care au condus la calculul pensiei de serviciu după o anumită metodologie şi o anumită formulă, cu respectarea legii în vigoare la respectivul moment. Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obţinută”, arată CCR, în motivarea deciziei de admitere parţială a sesizării de neconstituţionalitate a ÎCCJ.
Prin urmare, judecătorii Curţii spun că nu poate fi acceptat ca, „ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securităţii juridice, ori de câte ori legiuitorul apreciază ca fiind necesar, o îmbunătăţire a modului de calcul care să conducă la o creştere a pensiei aflate în plată este în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii, pentru că neretroactivitatea este o garanţie pentru cetăţean, o protecţie constituţională acordată în beneficiul său”.
„Securitatea juridică cere şi impune o protecţie ascendentă, de sporire a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Orice încercare de reconsiderare a elementelor aplicabile la acel moment pentru pensiile aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta garanţiei de neretroactivitate a legii”, mai prevede sursa citată.
Mai multe informații găsiți aici.