Cercetătorii au confirmat prezența unui tip neobișnuit de celule cerebrale, care inițial au fost considerate de alți specialiști în neuroștiințe drept cazuri izolate sau erori tehnice.
O categorie de celule cerebrale cu trăsături aparent contradictorii a intrigat comunitatea științifică, punând sub semnul întrebării existența lor reală.
Un nou studiu, efectuat pe șoareci și oameni, susține acum nu doar existența acestor celule paradoxale, ci și sugerează că ele ar putea furniza explicații pentru bazele neurologice ale afecțiunilor precum autismul și schizofrenia.
Publicată în Molecular Psychiatry, această cercetare a identificat prezența simultană, în unele neuroni, a două markeri chimici anterior considerați ca indicând funcții neuronale opuse.
În țesuturile cerebrale prelevate post-mortem de la donatori cu autism sau schizofrenie, aceste celule cu markeri atipici au prezentat modificări în exprimarea genelor implicate în producerea de energie celulară prin consumul de oxigen.
Această observație poate arunca o lumină asupra legăturii potențiale dintre schizofrenie și autism și modificări genetice care duc la stres oxidativ sau acumulare de produse reactive în urma generării de energie în celule.
Studiul a identificat o clasă specială de neuroni inhibitori care poartă două markeri chimici distinctivi: parvalbumină (PV) și colecistochinină (CCK).
Neuronii cu PV sunt de tip fast-spiking, emițând semnale scurte și rapide repetate, în timp ce neuronii cu CCK se activează într-un mod mai lent și mai tradițional.
Cercetările anterioare au sugerat că aceste tipuri de neuroni sunt, în general, activi în momente diferite, cu neuronii PV adesea activându-se înainte și inhibând neuronii CCK.
Totuși, noul studiu a constatat că există cazuri în care acești markeri sunt prezenți în același neuron, ceea ce subminează această ipoteză.
Studiul a confirmat că acești neuroni cu ambele tipuri de markeri activează gene legate de producerea de energie celulară prin procesul de fosforilare oxidativă, un proces ce implică oxigenul și enzimele în crearea de adenozin trifosfat (ATP), principala sursă de energie a celulelor.
În cazul țesuturilor cerebrale prelevate de la persoane cu afecțiuni neuropsihice, exprimarea genelor implicate în acest proces a fost alterată, sugerând o posibilă contribuție a acestor neuroni în afecțiuni precum autismul și schizofrenia.
Această cercetare nu stabilește o legătură directă între acești neuroni și afecțiuni specifice, dar deschide uși pentru investigații viitoare ce ar putea dezvălui mai multe despre implicațiile lor în tulburările neurologice.
Cercetătorii au utilizat o gamă variată de metode pentru a susține existența acestor celule speciale, furnizând astfel o bază solidă pentru investigații ulterioare.
Deși studiul nu oferă în mod direct soluții terapeutice, poate contribui la dezvoltarea viitoare a tratamentelor pentru afecțiunile neurologice prin înțelegerea mai profundă a acestor celule și a rolului lor în funcționarea creierului.
Simon Pieraut, un expert în biologie de la Universitatea din Reno, a apreciat că acest studiu, deși nu este primul care identifică aceste celule, este primul care se concentrează în mod detaliat pe caracteristicile neuronilor și poate servi drept fundație pentru cercetări viitoare.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.