Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României include o inițiativă pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale, prin intermediul unui fond care va oferi stimulente spitalelor publice cu performanțe remarcabile.
Aceste performanțe vor fi evaluate pe baza unor indicatori definitori, a căror selecție și monitorizare vor fi coordonate printr-un proces în care vor fi implicate șase unități medicale publice. Aceste spitale vor furniza date relevante către Ministerul Sănătății până la finalul lunii septembrie 2023.
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 2.567/2023, publicat în Monitorul Oficial miercuri, aprobă Metodologia pentru stabilirea indicatorilor de performanță și calitate care vor fi utilizate pentru a selecta unitățile sanitare cu paturi eligibile pentru finanțare din Fondul pentru calitatea serviciilor medicale din cadrul PNRR.
Cele șase spitale implicate în acest proces sunt: Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” București, Spitalul Județean Călărași, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti și Spitalul Clinic de Urgenţă București.
Aceste unități medicale vor colecta și urmări date relevante pentru stabilirea indicatorilor de performanță și calitate, care servesc ca bază pentru selecția spitalelor beneficiare ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale. Termenul limită pentru colectarea și monitorizarea acestor date este 15 septembrie 2023, iar acestea trebuie raportate Ministerului Sănătății până la 30 septembrie 2023, conform prevederilor ordinului.
Metodologia adoptată prin acest act normativ indică că cele șase spitale vor raporta indicatori legați de siguranța pacientului (cum ar fi infecțiile asociate cateterismului venos central, incidentele legate de ventilația mecanică, proporția pacienților evaluați pentru risc de cădere, ratele de cădere a pacienților în timpul spitalizării), experiența pacientului (satisfacția pacienților după externare), personalul medical (participarea la formare a personalului medical, respectarea protocoalelor de sănătate etc.) și eficacitate (mortalitatea în spital la pacienții cu afecțiuni precum insuficiența cardiacă, infarctul miocardic acut, pneumonie sau AVC, durata medie a spitalizării etc.).
Datele vor fi analizate și validate de o comisie de evaluare clinică formată din doi medici specialiști și/sau primari și doi asistenți medicali în fiecare dintre cele șase spitale implicate în proces.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.