Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, salută hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția penală și susține că aceasta clarifică modul în care procurorii vor trata deciziile Curții Constituționale și Instanței Supreme în dosarele anticorupție.
Decizia CJUE, pronunțată pe 24 iulie 2023, confirmă interpretarea făcută de procurorii din cadrul DNA cu privire la legislația națională, deciziile Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și principiile directoare ale Uniunii Europene. Această hotărâre oferă claritate cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Legea adoptată de CJUE permite judecătorilor români să nu aplice cele două decizii ale Curții Constituționale și hotărârea Instanței Supreme privind prescripția penală, dacă prin aceasta se încalcă dreptul Uniunii Europene. Decizia vine ca un răspuns la îngrijorările privind prescripția în dosarele de evaziune fiscală și alte infracțiuni de fraudă fiscală care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
În urma deciziei Curții Constituționale din 26 mai, care a declarat neconstituțional un articol din Codul penal ce permitea întreruperea prescripției prin administrarea de noi probe, au existat mii de dosare închise, iar acuzațiile împotriva unor persoane precum Elena Udrea, Ioana Băsescu, Bogdan Olteanu, Adrian Mititelu, Claudiu Manda sau Mihnea Costoiu au fost anulate.
Curtea de Apel Brașov a adresat o sesizare la CJUE în privința aplicării deciziilor Curții Constituționale cu privire la prescripția penală, și mai mulți resortisanți români condamnați pentru evaziune fiscală au invocat această decizie pentru a contesta condamnările lor definitive. CJUE a subliniat că statele membre trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute în dreptul național permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de fraudele financiare ce afectează interesele UE.
Cu toate acestea, CJUE a atras atenția asupra riscului de impunitate generat de lipsa unor cauze de întrerupere a prescripției în România pentru aproape patru ani și a recunoscut dreptul instanțelor naționale să lase neaplicată jurisprudența națională în cazurile în care aceasta conduce la prescrierea răspunderii penale într-un număr semnificativ de cazuri de fraudă care afectează interesele financiare ale UE. Totuși, CJUE a subliniat că, atunci când o instanță națională controlează conformitatea cu drepturile fundamentale, poate aplica standarde naționale de protecție, cu condiția ca acestea să nu afecteze nivelul de protecție prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a UE.
Astfel, hotărârea CJUE aduce liniște și claritate asupra modului de aplicare a prescripției în dosarele anticorupție din România și consolidează eforturile de combatere a corupției și fraudelor financiare. DNA va continua să acționeze cu fermitate și determinare, respectând principiul legalității în soluționarea cauzelor de corupție.
Sursă: AGERPRES
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.