Încă de anul trecut, s-a remarcat prezența unor „Rapoarte Naționale de Literație” ce au ca scop evidențierea ratei de alfabetizare din România. Cu toate că anul trecut nu s-a ținut cont de statistici, în 2023 vedem un nou „Raport Național de Literație”, care continuă să prezinte o serie de concluzii greșite.
Rapoartele au fost validate prin prezența miniștrilor educației (atât anul trecut cât și anul acesta), fiind prezentate ca evenimente de interes public. Vor fi scoase în evidență trei concluzii eronate care se desprind sistematic din aceste rapoarte.
- Rapoartele ar fi naționale. Cuvântul ”național” atașat titlului unui raport implică faptul că este relevant pentru populația unei țări, însă cele două rapoarte nu sunt naționale, deoarece nu exista dovezi că elevii testați ar fi reprezentativi pentru populația școlară din Romania. Din metodologia eșantionării (de altfel, explicată foarte succint) putem deduce că pentru a fi incluși în studiu, elevii participanți (sau părinții lor) trebuiau să se încadreze în următorul profil:
- Să aibă acces la un device (computer / tabletă / laptop)
- Să aibă acces la internet
- Să fi auzit de platforma de testare
- Să aibă un minim de cunoștințe necesare (sau să aibă pe cineva care să îi sprijine) să creeze un cont pe platformă
- Să fie interesați în evaluarea standardizată
- Să aibă inițiativă pentru a se înscrie pe platformă
2. Școala nu face nimic. În raportul de anul acesta se precizează că “după finalizarea a două cicluri școlare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce privește nivelul de alfabetizare” (p.24), iar dintr-o altă sursă am citit că raportul ar prezenta dovezi cum că “școala nu face nimic să îi ajute” pe copii.
Aceste afirmații care sugerează că școala nu ar avea impact asupra alfabetizării elevilor nu doar că sunt total false, dar în opinia mea jignesc nejustificat un număr mare de profesori care își fac meseria cu profesionalism.
3. Alfabetizarea copiilor ”crește” sau ”scade”. Raportul (și prezentarea raportului, vezi minutul 20:45) prezintă datele ca și cum ar fi rezultatele unui studiu longitudinal, precizându-se că nivelul de (ne)funcționalitate ar crește sau ar scădea. Însă aceste afirmații sunt eronate.
Ca să putem afirma că o competență scade sau crește, trebuie să testăm repetat aceiași copii pe o perioadă mai lungă de timp. Adică sa-l testăm pe Mihăiță în clasa 1, în clasa a 2-a, în clasa a 3-a etc. Astfel, îi urmărim longitudinal evoluția performanței sale pentru a putea spune dacă nivelul său de alfabetizare crește, rămâne constant, sau scade.
Vezi întreaga declarație aici.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.