Titel Arsene, administratorul Stadionului Ilie Oană, a explicat pe larg, într-o postare pe pagina personală de Facebook, care au fost motivele care au dusc ca gazonul să arate într-un mod deplorabil.
Practic, ninsoarea din ultimel zile a afectat serios suprafeța de joc, care a ajuns să arate mai mult precum un câmp brăzdat de dâre de noroi.
Potrivit acestuia, intalația de degivrare nu avea cum să facă față în câteva ore, procesul de topire al zăpezii sau al gheții realizându-se în două-patru zile.
”Drag îmi este când văd cum toată lumea îşi dă cu părerea în necunoştinţă de cauză şi aici nu mă refer la suporterii noştri pentru că , ei, cu adevărat, au datoria să tragă semnalele de alarmă aşa cum consideră , chiar cu inocenţa şi nonşalanţa iubitorilor de galben-albastru, ci la formatorii de imagine sau comentatorii posturilor media TV care se ocupă cu transmiterea meciurilor din campionat.
Dragii mei, pentru numele lui Dumnezeu, înţelegeţi o dată pentru totdeauna că o instalaţie , aşa-numită de degivrare, a unui gazon înierbat , nu se comportă ca o plită încinsă pe dedesubt, sau ca un cazan de fierbere a apei din pământ în vederea evaporării ei sau uscării acestuia. Aceasta are un rol bine stabilit , calculat ştiinţific, reprezentând o soluţie optimă pentru performanţa şi randamentul suprafeţei de joc. Sistemul de încălzire asigură temperatura necesară rădăcinii firului de iarbă pentru a se regenera şi pentru a favoriza procesul de germinare a gazonului la fel cum ar fi făcut-o în condiții climatice favorabile , adică primăvara /vara / toamna.
Totodată sistemul asigură şi prevenirea formării gheţii la nivelul suprafeţei de joc atunci când temperaturile exterioare negative pot favoriza acest lucru. Dar, acest lucru nu este instantaneu, ci se realizează într-un timp de 2-4 zile.
Arhitectura tehnico-constructivă a acestui sistem este complet automatizată, funcţionează pe baza unor senzori şi termostate, trasee de fir rezistiv instalate de-a lungul terenului la o adâncime de 20cm -25cm faţă de suprafaţa finită, evitându-se astfel, riscul de supraîncălzire a stratului de gazon, fapt ce ar conduce către pierderea materialului vegetal.
Senzorii sunt poziţionaţi la o adâncime de 10 cm faţă de suprafaţa finită, iar termostatele care primesc comenzile acestora sunt setaţi la un prag de temperatură de 10°C – 12°C.
Temperatura de 10°C – 12°C obţinută la 10cm sub cota finită va asigura temperatura de 1°C până la 3°C la “firul ierbii”, ceea ce asigură păstrarea condiţiilor optime fără gheață.
Pe bună dreptate, aici poate mă veţi întreba de ce asupra gheții lucrează cu eficacitate si nu ar face acelaşi lucru şi cu zăpadă. Răspunsul este relativ simplu. Zăpada se aşterne pe suprafaţa înierbată în strat de 10-40cm iar căldura degajată de cele 3°C la nivelul firului de iarbă topeşte instantaneu zăpada pe o înălţime de maxim 2-3 cm, creând un adevărat tunel sub stratul de zăpadă. Într-un timp de aproximativ 2-4 zile, tot stratul de zăpadă dispare în condiţiile în care nu vin alte intemperii. Gheaţa în schimb se formează la nivelul solului chiar şi mai adânc până la cota -3-4cm în condiţiile în care degivrarea nu este pornită .
Şi pentru a demonta şi mitul cu ,, Au făcut economie şi nu au pus în funcţie degivrarea” vă pot spune că încă din mijlocul lunii decembrie s-au făcut şi s-au aprobat informările cu privire la necesitatea punerii în funcţie a instalaţiei de degivrare. Aceste proceduri interne ale CSM Ploieşti, fac parte din metodologia de lucru în administraţia publică în condiţiile în care apăr costuri suplimentare necesare bunului mers al activităţii în cadrul bâzei sportive Stadion.
Şi nu vă ascund, cuplarea acestei instalaţii la reţeaua electrică crează o creştere masivă a facturii de energie. Este un mare consumător, în jur de 670kW/h în condiţiile în care senzorii din sol dictează pornirea ei. An de an din decembrie şi până în martie ( cu mici pauze în funcţie de programarea începerii campionatului cât şi de necesitatea unei pauze de maxim 2 săptămâni timp în care materialul vegetal trebuie să interpreteze un sfârşit şi un început de ciclu de vegetaţie ) instalaţia noastră a fost în funcţiune, dovadă faptul că am putut ,,trage ” de acest gazon în toţi aceşti 12 ani de folosinţă.
Revenind la situaţia actuală în care ne-am confruntat cu ninsori abundente începând cu dimineaţa zilei de vineri am acţionat cu forţele noastre încă de la prima oră pentru a degaja stratul masiv de zăpadă (30cm) până seara târziu ( ora 22) la lumina nocturnei. Am beneficiat de sprijinul domnului Mihai, care a avut utilajul special de împrăştiere a zăpezi şi căruia îi mulţumesc personal pentru implicare . Cred că dacă nu se lucra cu acest utilaj nu puteam reuşi doar cu lopeţi şi perii să degajăm zona. Aţi văzut cu toţii că şi în ziua meciului au fost precipitaţii sub forma de zăpadă , lapoviţă şi chiar şi ceva ploaie. Acest fapt ne-a dat peste cap, căci toată masa care trebuia degajata era într-un stare de agregare ciudată şi mocirloasă ( o zăpadă apoasă care nici nu se topea, nici nu curgea în zonele de dren, dar nici zăpadă fizică nu era )”, a susținut Titel Arsene, administratorul stadionului Ilie Oană.
Totodată, acesta a susținut că suprafața de joc are probleme cu tasarea stratului de suport pământ vegetal deoarece gazonul nu a fost schimbat de 12 ani.
”Este foarte adevărat şi faptul că de ceva timp noi avem probleme cu tasarea stratului de suport pământ vegetal care nu mai este permeabil înspre a asigura o scurgere rapidă către sistemul de drenaj. Sunt totuşi 12 ani în care noi nu am schimbat că alţii, stratul de suport vegetal sau stratul suport înierbat, ca atare se preconiza că în perioada septembrie / octombrie 2022 să se efectueze o lucrare majoră planificată în prevederea bugetară , de reabilitare a întregii suprafeţe de joc inclusiv zona stratului vegetal tasat. ştiţi cu toţii care au fost discuţiile ce au determinat amânarea acestora dar acum este foarte clar că nu se mai poate amâna această lucrare, trebuind a o efectua în perioadă 15 aprilie-30mai.
O să mă întrebaţi cu siguranţă , de ce în această perioadă ? Răspunsul este simplu şi argumentat de orice provider de lucrări de acest gen sau de orice horticultor. Nu pot fi efectuate ( şi nu-şi asumă nimeni această răspundere referitor la garanţie )aceste tipuri de lucrări decât în perioadele calendaristice cu temperaturi de până în 25°C – aprilie /mai – septembrie /octombrie. În această speţă chiar nu ştiu cine şi-ar putea permite să-şi angajeze semnătura de ok, pentru o cheltuiala de aprox. 400.000-500.000 euro, în condiţiile în care nu s-ar respecta aceste perioade, iar rezultatul ar fi un fiasco.
Trebuie ţinut cont şi de faptul că lucrările propriu-zise durează cam 10-14 zile ( asta la foc continuu) iar apoi este necesar un timp de 21-30 zile pentru acomodarea/fixarea întregului sistem înierbat .
În speranţa că am putut fi pe înţelesul tuturor şi că măcar unele din miturile aruncate pe piaţă am reuşit să le demontez vă mulţumesc tuturor ce aţi avut răbdarea de a parcurge cu înţelepciune această postare ”, a conchis Titel Arsene.