Astăzi vă povestesc despre tehnologie, despre era digitală. Săptămâna aceasta am avut plăcerea să particip la un eveniment menit să ne schimbe atitudinea față de tehnologie, față de educația digitală în special. Astăzi, tot ce avem nevoie să știm este la un click distanță. Dar oare ce înseamnă educația pe suport digital? De exemplu, în Estonia, copiii învață programare prin programe naționale sau răspund evaluărilor școlare folosind diverse metode ce implică folosirea tehnologiei. La o universitate din Paris, un professor de drept a predat primul său curs on line, live, pe Facebook, reinventându-se. El a rugat studenții să îi trimită întrebările tot în mediul virtual. De ce a preferat această metodă? Răspunsul este simplu: în timp ce el preda cursul, toți studenții butonau telefoanele pe rețeaua de socializare, așa că a găsit această solutie eficientă. Rezultatul acestui experiment a fost unul de succes, studenții au fost mult mai atenți, mai interesați, mai performanți la examene. Acum tot mai multe cadre didactice au ales acest model de educație digital în Franța. Există deja platforme care combină rezolvatul temelor cu plăcerea interacțiunii în rețele sociale. Digitalul este, așadar, la loc de cinste, creând noi moduri de a învăța și de a lucra pentru preșcolari și școlari din întreaga lume. Astăzi digitalul este peste tot. Orice obiect cotidian poate deveni un obiect conectat: ex. ochelari, haine pentru sportivi care măsoară anumite caracteristici necesare creșterii performanței sportivilor, etc. Tehnologia nu este de evitat, ci de integrat. Întrebarea care se pune nu este dacă să preluăm sau nu modelul de educație digitalizată, ci: cum facem să preluăm și să integrăm blând acest model de educație?
Ce metode vom folosi?
Poate fi digitalul în slujba pedagogiei?
Modelele și metodele prezentate la acest eveniment au demonstrat că tehnologia este un vector pentru educație și ea reușește să pună elevul în postura de a deveni mai cooperant, mai activ, mai responsabil, mai creativ în întocmirea unui proiect. Practic se trece de la elevul savant, pasiv, consumator la elevul consilier, activ și creativ, de la transmiterea/livrarea unor inforrmații la ghidarea elevului care descoperă plăcerea de a învăța.
Dezvoltarea educaţiei la nivel internațional cu ajutorul platformelor educaționale, precum Massive Open Online Course (MOOC) a devenit accesibilă tuturor. MOOC sunt cursuri oferite de către diferite entități (profesori, departamente ale unor universități, muzee, institute) ce pot fi urmate în digital de un număr nelimitat de oameni.
Avantajele MOOC constau în:
– flexibilitatea locului,
– accesul nelimitat la educație,
– timpului și procesului învățării,
– posibilitatea obținerii unor certificate de absolvire,
– interacțiunea cu o comunitate internațională și diversă,
– învățarea continuă pe termen lung.
O altă metodă interesantă este clasa/ora inversată unde profesorul se folosește inteligența colectivă. De asemenea hărțile mentale sunt un instrument care ajută la îmbunătățirea memoriei, la organizarea timpului. Pornind de la un subiect central, elevul iși poate organiza schematic toată lecția, iar profesorul iși poate organiza lecțiile predate, dar și activitatea pe 1 an de zile, având clară imaginea activității didactice/programei școlare de urmat.
În aceste țări, profesorii consideră că elevii le dau șansa de a cumpăra viziuni, de a se îmbogăți împreună la nivel informational, de a gândi împreună, beneficiul general fiind progresul.
Estonia este țara campioană, Finlanda cu cele mai bune rezultate, iar Franța implementează cu succes acest model, iar rezultatele sunt excepționale. Concluzia este: trebuie redată bucuria de a învața, iar relația dintre profesor și elev trebuie reinventată, adaptată erei digitale!
Willam Glasser spunea: „Invățăm…10% din ceea ce citim, 20% din ceea ce auzim, 30% din ceea ce vedem, 50% din ceea ce vedem și auzim, 70% din ceea ce discutăm, 90% din ceea ce experimentăm”.