Federația Rusă își continuă consolidarea și poziționarea ofensivă de la granițele cu Ucraina, inclusiv în Belarus. Așa cum transmite Agerpres, imagini din satelit arată că o parte din trupe și echipamente, multe dintre ele aduse din Siberia și campate temporar au început să fie mutate și poziționate foarte aproape (amenințător de aproape) de frontiera cu Ucraina.
Este cazul, de exemplu, al efectivelor și echipamentelor de luptă poziționate la Yelnya, în sud-estul orașului Smolensk, la aproximativ 225 de mile de granița cu Ucraina: așa cum a rezultat din analiza imaginilor de pe satelitul Maxar Technologies, cantități importante de armament, echipament și efective (inclusiv circa 700 de tancuri) au fost mutate acolo în regiunea Bryansk, care este mult mai aproape de Ucraina.
În timp ce Vladimir Putin și Kremlinul joacă la cacealmaua războiului, mutând trupele prin câmpiile înzăpezite ca în jocul de dame, pare că opinia publică din Rusia se trezește la realitate, înțelegând că sunt șanse mari să pornească un război fratricid irațional și, totodată, devastator, care ar putea avea ca preț nu doar zeci de mii de vieți omenești, ci chiar integritatea Federației.
Scriitorul Boris Akunin, unul dintre cei mai populari autori ruși de astăzi, care, în 2014, în semn de protest pentru anexarea Crimeii a decis să se mute în Franța, a dat glas temerii că politica agresivă, irațională și aventurieră a lui Putin poate avea drept cost ruperea Federației Ruse:
„Mă tem că Rusia se află în faza de semi-dezintegrare. Dacă lucrurile continuă la fel, după Putin, va avea loc o nouă dezintegrare, ca în 1991, doar că acum nu va mai fi URSS, ci Federația Rusă (…) Moscova consideră Ucraina și alte foste republici sovietice ca făcând parte din zona sa de influență și nu vrea ca aceasta să se reducă. Orice criză ucraineană, de la ocuparea Crimeii la finanțarea revoltei din Donbas, este o pedeapsă aplicată Ucrainei pentru că, în 2014, noul guvern a decis să-și schimbe orientarea, de la Est către Occident.”
Cât despre persoana lui Putin, Boris Akunin nu are cuvinte de prețuire, pe măsura dezamăgirii pe care i-au provocat-o acțiunile sale din ultimul deceniu: „Este o persoană din secolul trecut, care nu folosește internetul. Înțelegerea pe care o are despre lume se creează pornind exclusiv de la rapoartele pe care i le pregătesc aparatul său și serviciile secrete. Aceste două instituții sunt principalele sale influențe. Și care își urmăresc propriile lor interese. Este povestea câinelui care aleargă în jurul cozii.” (tv8.md)
Nu doar intelectualii întrevăd un dezastru pentru Rusia în politicile și acțiunile lui Putin din ultimii ani, ci și militarii, atunci când își găsesc curajul de a-și exprima public opiniile.
Generalul în rezervă Leonid Ivașov, considerat apropiat de anumite cercuri din cadrul Statului Major al armatei ruse și lider al organizației „Adunarea ofițerilor din întreaga Rusie”, în apelul intitulat „În ajunul războiului” și dat publicității în 31 ianuarie ac. atenționează că:
„Încercările de a face pe cineva prin ultimatumuri și amenințări cu recurgerea la forță să iubească Federația Rusă și conducerea rusă sunt lipsite de sens și extrem de periculoase. (…) Principala amenințare pentru Rusia este de ordin intern. Toate domeniile vitale, inclusiv demografia, sunt în degradare continuă. (…) Conducerea țării, realizând că nu este capabilă să scoată țara din criza sistemică (…) a decis să intensifice linia politică spre distrugerea definitivă a statalității ruse și exterminarea populației indigene a țării. Iar războiul este mijlocul care va rezolva această problemă.” (www.comisarul.ro – dw.com)
Sursa: epochtimes-romania.com
Mii de persoane au ieșit sâmbătă, 5 februarie ac., pe străzi în al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei – Harkov – cu banere pe care au scris mesaje de susținere a apartenenței la Ucraina. Ce este important de reținut, este că Harkov este cel mai important oraș industrial din estul Ucrainei, situat la 42 de kilometri de granița cu Rusia și locuit majoritar de etnici ruși.
Manifestanții au cântat imnul național ucrainean, au fluturat steaguri ucrainene și ale țărilor care sprijină suveranitatea Kievului, inclusiv americane și britanice, iar în coloana de demonstranți, în premieră, au stat alături inclusiv extrema dreaptă și activiștii LGBTQ.
După ce, la sfârșitul anului trecut, Kremlinul a transmis condiții membrilor alianței NATO pentru a anula amenințarea de la granițele Ucrainei, au urmat și continuă mai multe săptămâni de întâlniri diplomatice între Occident și Rusia. Retorica Moscovei continuă să nege că plănuiește să atace Ucraina și insistă pe garanțiile de securitate, care includ blocarea aderării Ucrainei la NATO.
Din punct de vedere diplomatic, săptămâna aceasta implică acțiuni consecvente, febrile și coordonate ale europenilor, care îi implică atât pe președintele francez – Emmanuel Macron, cât și pe cancelarul german – Olaf Scholz, pentru a găsi o formulă de dialog comun eficient cu Moscova pentru a evita confruntarea și a se ajunge la un aranjament de securitate credibil și durabil cu Federația Rusă.
Luni, Emmanuel Macron a avut o întrevedere cu Vladimir Putin la Moscova, iar Olaf Scholz cu Joe Biden la Casa Albă. Apoi marți, 8 februarie ac., Emmanuel Macron și-a continuat turneul diplomatic la Kiev, pentru o întrevedere cu Volodimir Zelenski, după care s-a deplasat la Berlin, pentru o întrevedere în trei cu Olaf Scholz și Andrzej Duda, premierul polonez, în așa-numitul „Triunghi Weimar”.
Tema turneului diplomatic al președintelui Macron o reprezintă negocierea aplicării acordurilor de la Minsk (I, din 2014 și II, din 2015) de către Ucraina și Rusia, după care să se treacă la negocierea unui nou aranjament de securitate între Occident și Federația Rusă pentru Europa. De ce sunt importante aceste acorduri și ce implică ele?
În cadrul ședinței Consiliului de Securitate al ONU din 31 ianuarie, pe lângă Rusia, acordurile de la Minsk au fost menționate de mai multe state:
• India: „Aprobăm acordurile de la Minsk ca bază pentru rezolvarea problemei”;
• China: „Pentru a rezolva problema, trebuie să revenim la implementarea și îndeplinirea acordurilor de la Minsk”;
• Brazilia: „Facem apel la toate părțile pentru negocieri reale privind implementarea acordurilor de la Minsk”;
• Emiratele Arabe Unite: „Este important să menținem stabilitatea și securitatea. Atragem atenția asupra centralității acordurilor de la Minsk pentru acest proces, care trebuie pus în practică”;
• Franța: „În timpul întâlnirii din 26 ianuarie (întâlnirea reprezentanților formatului Normandia), s-a ajuns la un acord privind sprijinirea implementării necondiționate a încetării focului și a prevederilor acordurilor de la Minsk”.
Volodimir Zelenski, cu ocazia vizitei lui Boris Johnson, a explicat că partea ucraineană este obligată să pună în aplicare acordurile de la Minsk: „Nu-mi amintesc cine a semnat acordurile de la Minsk. Dar știu exact cine ar trebui să le implementeze. Noi suntem responsabili și ducem responsabilitatea pentru orice acte, documente sau legi. Tratăm acordurile în mod responsabil”.
Conform acordurilor Minsk I și Minsk II, autoritățile de la Kiev se angajează în acordarea unui statut special pentru teritoriul necontrolat din Donbas, vor permite organizarea de alegeri în Republica Populară Donețk și Lugansk, conferirea amnistiei pentru cei care au comis crime în cadrul conflictului din estul Ucrainei, precum și o anumită formă de descentralizare.
Toate aceste puncte sunt „măsuri politice” de care sunt responsabile autoritățile ucrainene, în timp ce Rusia trebuie să își îndeplinească „angajamentele de securitate” în privința retragerii militarilor și a armamentului din Donbas și conferirea controlului asupra frontierei ruso-ucrainene. Măsurile de securitate vin însă, în respectivele acorduri, după implementarea măsurilor politice.
Oleksei Danilov, șeful Consiliului pentru Securitatea și Apărarea Ucrainei, a cerut revizuirea Acordurilor de pace de la Minsk semnate în 2015 și a tras un semnal de alarmă Occidentului pentru a nu forța Kievul să dea curs unui acord de pace pentru Donbas care prevede o autonomie largă pentru separatiștii pro-ruși, fiindcă un astfel de document ar putea fi văzut ca un „act de trădare” și ar genera tulburări interne.
De la Kremlin, în nenumărate rânduri, s-a transmis mesajul că Ucraina trebuie să renunțe la încăpățânarea de a refuza implementarea „părții politice” a Acordurilor de la Minsk înainte ca Rusia să ofere „garanțiile sale de securitate”. Mai mult, Rusia încearcă să certifice acordurile de la Minsk drept un document juridic internațional recunoscut de ONU, odată ce va prelua președinția Consiliului de Securitate. (adevarul.ro)
Misiunea pe care Emmanuel Macron și-a asumat-o pe lângă Vladimir Putin – așa cum echipa sa de la Elysee se aștepta de altfel – a fost complicată și cu rezultate incerte: progrese anunțate de președintele francez în prevenirea unor acțiuni militare și reluarea dialogului Rusia – Ucraina, pe baza Acordurilor de la Minsk; scepticism și minimalizare din partea Kremlinului.
Întâmpinat de Putin, care s-a păstrat mereu la distanță de partenerul său european de dialog, cu un discurs disprețuitor și amenințător, Emmanuel Macron a avut nevoie de toată stăpânirea de sine (www.politico.eu): Crimeea aparține Rusiei, a perorat liderul de la Kremlin, și dacă Ucraina aderă la NATO, țările europene se vor afla „automat” în război cu Rusia. „Rusia este o superputere militară și o superputere nucleară (…) dacă veți fi atrași în acest conflict împotriva voinței voastre nu vor exista câștigători”.
Sursa: www.themoscowtimes.com
Insistând asupra faptului că guvernul ucrainean ar trebui să fie forțat să pună în aplicare prevederile acordurile de la Minsk, la un moment dat Putin a început să recite: „Fie că îți place sau nu îți place, îndură, frumusețea mea!”. Dezinvolt și disprețuitor, a declarat după runda de discuții că Macron îl „chinuia vorbind prea mult” despre nevoia de a se ajunge la un acord.
„Este responsabilitatea Franței să aibă cea mai puternică relație posibilă cu Rusia”, a declarat la rândul său Macron, „Suntem două mari țări europene… membre ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (…) Pentru mine este evident: Rusia este europeană. Dacă cineva crede în Europa, trebuie să fie capabil să lucreze cu Rusia și să găsească căi și mijloace pentru a construi viitorul în Europa și cu europenii”. (www.hotnews.ro)
Un acord este posibil, a mai spus Macron, pentru evitarea unui război pe scară largă în Ucraina, iar îngrijorările Rusiei privind propria sa securitate sunt legitime; așadar „Europa are nevoie de un nou echilibru care să protejeze țările europene și să calmeze îngrijorările Rusiei. Obiectivul Rusiei nu îl reprezintă Ucraina, ci reguli clare pentru coexistența cu Uniunea Europeană și NATO”.
Emmanuel Macron nu a reușit foarte multe în întâlnirea cu Vladimir Putin și pentru că liderul de la Kremlin a arătat – voit sau nu – că nu are respect pentru dialogul cu europenii, printre altele pentru că în fața sa valid este doar argumentul forței; ori europenii sunt slabi, americanii sunt cei puternici.
Este nedrept acum să îl considerăm pe Emmanuel Macron ca fiind naivul care a intrat în cușca aligatorului, pentru că ce s-a întâmplat la Kremlin ne arată că avertismentul președintelui francez de acum doi ani este absolut valid: Europa trebuie să devină un stat confederativ și să aibă o armată proprie serioasă și capacități de descurajare credibile. Atunci Bruxellesul cu alte capitale europene vor însemna altceva inclusiv în ochii Moscovei – ceva serios și de luat în considerare.
Până una – alta, după întâlnirea de la Kremlin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia și Franța nu au ajuns (încă) la un acord privind reducerea tensiunilor din jurul Ucrainei, iar militarii ruși care participă la exercițiile din Belarus se vor retrage la bazele lor – „nimeni nu a spus vreodată că aceste trupe vor rămâne în Belarus” – atunci când va fi timpul să o facă.
Fără rezultate spectaculoase, dar cu promisiunea lui Putin că Acordurile de la Minsk sunt încă acel cadru de dialog cu Ucraina pe care Rusia îl acceptă, în perspectiva detensionării crizei ucrainene, Emmanuel Macron s-a oprit la Kiev, pentru cinci ore de negocieri cu Volodimir Zelenski.
„Am obținut (la Moscova, n.m.) să nu aibă loc o degradare și nici o escaladare”, le-a declarat Emmanuel Macron ziariștilor care l-au însoțit în avionul cu care zbura spre Kiev. „Era vorba, în ceea ce mă privește, să blochez jocul pentru a împiedica o escaladare și să deschid perspective noi. Acest obiectiv, în ceea ce mă privește, a fost îndeplinit”, adăugând că a constatat că omologul său rus era „hotărât, destul de sigur pe el și avansează cu logica sa”. (adevarul.ro)
După discuțiile cu Volodimir Zelenski, liderul de la Elysee a dat asigurări că există soluții „concrete, practice” în vederea dezescaladării în criza ruso-ucraineană. „Așteptăm să ținem foarte curând negocieri ale liderilor din formatul Normandia” (din care fac parte Ucraina, Rusia, Franța și Germania), a declarat și Volodimir Zelenski în conferința de presă comună cu președintele francez.
Și Olaf Scholz, a anunțat că se va deplasa „în curând” la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin, după turneul președintelui francez în Rusia și vizita sa la Casa Albă, data urmând să fie stabilită pe canalele diplomatice.
De asemenea, se lucrează și la o inițiativă diplomatică a Turciei, care a propus găzduirea unor negocieri Putin – Zelenski, dar Dmitri Peskov a declarat câteva zile în urmă că nu s-a ajuns încă la un acord pe acest subiect, fără să precizeze dacă se mai avansează sau nu cu acest subiect.
Secretarul de stat american a declarat, la rândul său, după negocierile de la Geneva (din 21 ianuarie ac.) cu Serghei Lavrov, că președintele Joe Biden ia în calcul să se întâlnească din nou cu Vladimir Putin pentru a soluționa criza din Ucraina, dacă dialogul miniștrilor de externe progresează și o astfel de întâlnire se poate contura ca fiind utilă. Presa a avansat ideea că o astfel de întâlnire ar putea avea loc în februarie, dar deocamdată presupunerea nu se confirmă.