Criza din Ucraina, avertismentele tot mai apăsate ale militarilor privind încheierea fazei de pregătire logistică pentru o invazie a armatei ruse îndreptată împotriva teritoriului statului vecin, consultările tot mai serioase ale decidenților politici ai Uniunii Europene și ai NATO, pe lângă ale celor militari privind consolidarea flancului estic, au făcut loc și unor știri preocupante: Germania pare să iasă din rând și să pledeze în favoarea unei atitudini mai cooperante față de Federația Rusă și regimul Putin.
Concluzia a fost trasă de majoritatea observatorilor și a mass media, după ce guvernul german a refuzat să autorizeze Estonia să livreze un ajutor ce constă în echipament militar de proveniență germană către Ucraina, dar și în contextul în care amiralul Kay-Achim Schöenbach a făcut o serie de afirmații oarecum favorabile față de Rusia, respectiv pe fondul pledoariei cancelarului Olaf Scholz față de Statele Unite și ceilalți parteneri din NATO pentru a exclude afacerile cu energie de pe lista sancțiunilor ce ar putea fi impuse Federației Ruse.
Atitudinea guvernului de la Berlin a determinat Kievul, prin vocea ministrului său de externe, Dimitro Kuleba, să acuze Germania că „subminează unitatea Occidentului” față de Rusia și că a acționat „dezamăgitor” neautorizând exporturile estoniene de echipament militar de fabricație germană. (euronews.ro)
Sursa: euronews.ro – Reuniunea miniștrilor de externe german și ucrainean, 17 ianuarie
Totuși – și sunt absolut de acord cu această poziție – avansarea concluziei că Germania iese din rând atunci când vine vorba de a adopta o poziție fermă față de Moscova este prematură și nu se bazează pe argumente suficiente.
Șeful diplomației americane, Anthony Blinken, a ținut chiar să intervină public și să dea asigurări că la Casa Albă nu există „nicio îndoială” asupra hotărârii Germaniei de a fi alături de partenerii săi din NATO în privința descurajării planurilor agresive ale lui Vladimir Putin privind Ucraina. Olaf Scholz însuși a ținut în mai multe rânduri să transmită Rusiei avertismentul că invadarea Ucrainei o va aduce în situația de a plăti un „preț greu”. (euronews.ro)
Dacă este să ne întoarcem la fapte, atunci situația ar fi, punctual, următoarea:
În privința exportului de echipament militar de producție germană către Ucraina, ministrul de externe Annalena Baerbock a reafirmat că Berlinul va face „tot posibilul pentru a garanta securitatea Ucrainei” în fața amenințărilor Rusiei, dar a insistat că Germania are „o responsabilitate istorică” de a nu vinde arme în zone de conflict. (digi24.ro)
Afirmațiile amiralului Kay-Achim Schöenbach, într-o reuniune care a avut loc la New-Delhi și care nu era destinată neapărat publicului, au fost următoarele: „Ceea ce își dorește cu adevărat (Vladimir Putin, n.m.) este respect (…) Și, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aș fi întrebat (aș spune că, n.red.) este ușor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat și pe care, probabil, îl merită.”
Chiar dacă pe fond oficialul militar german ar putea avea dreptate, declarația de mai sus, venită pe fondul tensiunilor fără precedent de la granița Ucrainei și dintre Rusia și Occident au surprins neplăcut pe toată lumea în NATO și la Berlin, în aceeași măsură în care au făcut plăcere Moscovei.
În fața nedumeririlor provocate partenerilor din Alianță, oficialii de rang înalt din ministerele de externe și al apărării de la Berlin au fost de-a dreptul furioși: ministrul apărării, Christina Lambrecht, a cerut ca amiralul Kai-Achim Schönbach să-și „clarifice imediat declarațiile”, iar amiralul le-a clarificat într-o declarație publică, precizând că „i-am cerut ministrului apărării (…) să mă elibereze de îndatoririle mele cu efect imediat (…) iar ministrul a acceptat cererea”. (adevărul.ro)
Chestiunea cea mai complicată rămâne, însă, cea aprovizionării cu resurse energetice, în principal cu gaze naturale, a Germaniei (și Europei) din Rusia. O invazie rusă în Ucraina ar implica noi sancțiuni internaționale împotriva Rusiei, context în care proiectul „Nord Stream 2” este văzut ca unul din mijloacele de presiune cele mai puternice asupra Moscovei.
Guvernul lui Olaf Scholz este în principiu de acord cu poziția Casei Albe privind „efectul de levier” pe care îl poate avea proiectul „Nord Stream 2” în relația cu Rusia, doar că Germania este totuși dependentă de aprovizionarea din Rusia.
Creșterea explozivă a prețurilor la energie în actuala criză – la care Rusia contribuie serios, pentru că și-a redus livrările către Europa, folosind criza energetică ca pe o armă – a lovit puternic companiile și consumatorii germani, mai ales muncitorii cu venituri scăzute din Germania pe ale căror voturi se bazează principalul partid de guvernământ, SDP, al cancelarului Olaf Scholz.
Prețurile la energie în Germania au crescut în decembrie cu 69% comparativ cu decembrie 2020, iar o acțiune militară rusă în Ucraina le-ar face să urce și mai mult.
Ceilalți membri ai coaliției de guvernare au opinii diferite față de SDP: verzii germani, care se opun combustibililor fosili, ar dori renunțarea la proiect și vor, de asemenea, ca Germania să transmită un semnal clar președintelui rus Vladimir Putin că agresiunea externă și practicile nedemocratice în plan intern nu vor fi recompensate cu contracte de gaz. Și liber-democrații (FDP) au semnalat că preferă o abordare mai dură față de Rusia. (digi24.ro)
În interiorul SDP și a guvernului de la Berlin, implicit, se discută intens faptul că, în timp ce Casa Albă cere Germaniei să sacrifice proiectul „Nord Stream 2”, Statele Unite nu ar avea nicio intenție de a renunța la importurile de petrol brut rusesc, deși sunt cel mai mare partener comercial al Rusiei la acest capitol.
După cum se vede, nu doar Germania trebuie să-și clarifice poziția față de Federația Rusă, ci și alți parteneri din cadrul NATO, adică Statele Unite sau Franța, de exemplu. Consultările și negocierile din cadrul NATO și bilaterale, între parteneri, sunt în plină desfășurare, sub amenințarea iminentă a unei acțiuni în forță a Rusiei în Ucraina.
Marți, 25 ianuarie, subiectul va fi discutat cu siguranță de Olaf Scholz cu Emmanuel Macron, care se va afla la Berlin, în vizită oficială.
Ca o remarcă importantă – aspect de care guvernul german este perfect conștient – Federația Rusă supralicitează chestiunea cooperării energetice pentru că este în egală măsură vulnerabilă în situația în care Occidentul decide să includă pe lista de sancțiuni comerțul cu produse energetice.
Deci Berlinul ocupă o poziție perfectă pentru a cataliza dialogul cu Moscova în plină criză, pornind de la o plajă largă de interese economice comune, oportunitate ce va putea fi folosită la un moment dat, pentru a se reveni la dialogul diplomatic.
Mai rămâne ca acest rol să fie bine construit încă de pe acum, iar partenerii de Alianță ai Germaniei să-l înțeleagă deplin și să-l accepte.