Astăzi, 21 februarie, comunitatea internațională marchează Ziua Internațională a Limbii Materne, un prilej de a celebra diversitatea culturală
Orice limbă maternă reprezintă fundamentul identității, al memoriei colective și al demnității unui popor, iar pierderea ei echivalează cu ștergerea unei arhive inestimabile de cunoaștere.
Prețul plătit pentru dreptul la cuvânt
Data de 21 februarie nu a fost aleasă întâmplător, ci poartă o încărcătură istorică tragică. Alegerea acestei zile comemorează evenimentele sângeroase din 1952 de la Universitatea din Dacca (astăzi în Bangladesh). La acea vreme, patru studenți au fost uciși de forțele de ordine în timp ce protestau pașnic, cerând recunoașterea limbii bengali ca limbă oficială, alături de urdu (declarată singura limbă oficială a Pakistanului în 1948). Sacrificiul acestor tineri, care au plătit cu viața pentru dreptul firesc de a învăța și de a se exprima în graiul matern, a inspirat inițiativa statului Bangladesh de a propune această zi comemorativă. Propunerea a fost adoptată oficial la Conferința Generală a UNESCO din 1999, fiind celebrată la nivel global începând cu anul 2000.
Deși trăim într-o eră a hiperconectivității, realitatea lingvistică a planetei este una sumbră, cifrele indicând un declin accelerat. Statisticile arată că la fiecare două săptămâni o limbă dispare complet odată cu ultimul ei vorbitor. În prezent, aproximativ 43% dintre cele 6.000 de limbi vorbite la nivel mondial se află în pericol de extincție. Mai mult, la nivel global, 40% dintre copii nu au acces la educație în limba pe care o înțeleg cel mai bine, procentul depășind 90% în anumite regiuni, în timp ce mai puțin de 100 de limbi au o vizibilitate reală în spațiul digital.
Tema stabilită pentru anul 2026, „Vocile tinerilor despre educația multilingvă”, aduce în prim-plan forța noii generații de a inversa această tendință. Tinerii de astăzi devin gardieni ai identității lor, folosind tehnologia pentru a documenta, proteja și promova dialectele aflate în pericol. Educația în limba maternă și-a dovedit eficiența, datele confirmând că elevii care învață în graiul lor matern înregistrează performanțe școlare mai bune, își dezvoltă gândirea critică, au o încredere în sine mai solidă și rămân profund conectați la rădăcinile lor culturale.
Sursa:Ministerul Culturii
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews
